Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

primului deceniu al secolului al XX-lea, publicänd Tn anii 1908-1909 primele schite in „Sämänätorul”. A fost un fecund prozator realizator de románé, nuvele, povestiri, inclusiv pentru copii, intentionänd ca romanele lui sä se constituie in cicluri pentru a fi о cronicä a secolului al XX-lea in mediul romänesc. Au constituit componentele ciclului „Rodul pämäntului” (Carnet de vara, 1928; Apostolul, 1935; 1907, 1937; Mane Tekel Fares, 1937; Női vrem pämänt, 1938; Pämänt ...mormänt, 1942); ale ciclului „Räzboi §i pace” (Plecat färä adresä, 1932; Ochii strigoiului, 1939; Räzboiul lui Ion Säracu, 1945); ale ciclului:„Tärgurile unde se moare” (Drumul cu plopi, 1924, La Paradis General, 1930; Ora§ patriarhal, 1931); ale ciclului: „Capitala care ucide” (Duminica orbului, 1934; Cheia visurilor, 1936; Carlton, 1942); ale ciclului: „Fantasticul interior” (Omul din vis, 1926; Simfonia fantasticä, 1929; Baleful mecanic, 1931); ale ciclului „Satyricon” (Kremlin, 1931; Greta Garbo, 1932; Floarea de agave, 1933; Cain §i Abel, 1936). De о distincta notorietate s-au bucurat romanele: Intunecare, 1921; Calea Victoriei, 1929; Comoara regelui Dromichet, 1930, republicat cu titlul Pämänt §i cer, Aurul negru, 1932. Prolific, a abordat nuvela, reportajul, articole pe care le-а reunit Tn volumele: Insemnäri de cälätor, reflectii de cititor, 1952; Despre scris §i scriitori, 1953; Vino §i vezi, 1954; Vlahutä §i epoca sa, 1954; Scriitorul §i epoca sa, 1956. A acordat atentie §i literaturii pentru copii: Fram, ursul polar, 1932; Omul de zäpadä, 1945, Neghinitä, 1949; Cocád §i bomba atomicä. A fost un activ traducätor din literatura rusä, polonezä, francezá §.a. Multe din cärtile sale au fost traduse in limbi sträine. A venit in decembrie 1918 Ia Bucure§ti. A desfä§urat о amplä §i variatä activitate in redactiile periodicelor „Neamul Romänesc”, „Cuväntul” (1924-1928), „Curentul” (1928-1936). ín 1928, a fost ales deputat, membru al Parlamentului Romániei. ín 1936, timp de cäteva luni, a fost secretar general in M.C.A. Din 1938 a condus periodicul oficial „Románia” editänd ca publicatii de profil „Romania Literarä”, „Romania Satelor” §i „La Roumanie”. Ca apreciere supremä a contemporanilor, in anul 1931, cänd a primit premiul National pentru literaturä. Cézár Petrescu a fost ales membru titular al Academiei Románé la 2 iulie 1955. La Bu§teni, in casa care i-a apartinut, a fost organizat un muzeu memorial prin preocuparea surorilor sale (vezi ín acest sens:Lucian Predescu, op. cit., p. 652; Horia Stancu, Cézár Petrescu, Bucure§ti, 1958; Mihai Gafita, Cézár Petrescu, Bucure§ti, 1963; Smaranda Chehata, Din viata §i opera lui Cézár Petrescu, Bucure§ti, 1968; Ion Bälu, Cézár Petrescu, Bucure§ti, 1972; G. Bezviconi, op. cit., p. 218; Marian Popa, Dictionar de literaturä romänä contemporanä, editia ll-a reväzutä §i adäugitä, Editura Albatros, Bucure§ti, 1977, p. 426-430; Dictionar cronologic de literatura romänä, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti 1979, p. 528-529.; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 242; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dictionarul scriitorilor romäni, M-Q, Bucure§ti 2001; Dr. Dorina N. Rusu, op. cit., p. 642; Aristide §tefänescu, Ghidul Muzeelor, Editura Sport - Turism, Bucure§ti, 1984, p. 368 - 369; Vlaicu Bärna, Leon Kalustian sau vibratia unei pasiuni de о viatä, evocare a atmosferei din redactia ziarului „Romania”, condus de Cezar Petrescu, in: „Ararat”, Bucure§ti, publicatia Uniunii Armenilor din Romania, anul V (serie nouä), nr. 2 (47), 16-31 ianuarie 1994, p. 7; Leon Kalustian, Simple Note, p. 168.

249