Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV Pentru cinstirea memoriei lui Mihai Eminescu, sibienii au Tntreprins mai multe actiuni. Astfel, Tn anul 1933, pe fatada casei din strada Mitropoliei nr. 22 a fost fixatä о placa46 amintind de scurta §edere aici a tänärului sufleor al trupei actorului Mihail Pascaly47. Pe toatä perioada turneului, Eminescu a locuit la Hotelul „Bucurefti”. Identificarea clädirii din strada Mitropoliei nr. 22 a fost fäcutä de Gheorghe Bogdan- Duicä48,cu ajutorul istoricului sas Emil Sigerus49 Au fost anii cänd edilii municipiului Sibiu au decis ca о alee din cetate sä poartä numele Mihai Eminescu. Atmosfera creatoare pentru actul cultural la Sibiu s-а manifestat prin varii mijloace realizändu-se totodatä о eficientä competitie Tntre comunitätile sa§ilor §i romänilor. Ne limitäm Tn acest caz sä citäm50 Darea de Seamä pentru anul 1935, Tntocmitä de conducerea Asociatiei „Sebastian Hann”51 care avea ca preocupare predilectä dezvoltarea artei indigene din Sibiu. Documentul aducea la cuno§tinta Ministerului Cultelor §i Artelor informarea supusä atentiei §i aprobärii Adunärii Generale a asociatiei la 31 martié 1936. Reprezentantul asociatiei, Dr. lulius Bielz,52 46 Cornel Lungu, Pa§ii poetului in cetate, text publicat ín suita „Conferintele Bibliotecii ASTRA", Sibiu, nr. 82, 2010. 47 Mihail PASCALY (1830 sau 1831, Bucurefti - 30 septembrie 1882, Bucurefti, ulterior transportat la Roman); dupä terminarea gimnaziului, Tfi Tndreaptä atentia spre arta dramaticä, interpretänd diverse roluri. Consent de necesitatea unor solide cunoftinte profesionale, a plecat la Paris perfectionänduse prin cele aflate de la interpretii unui larg repertoriu. Revenind Tn tarä, a preluat conducerea Teatrului cel Mare, pänä la 1877. Fiind un bun animator al mifcärii teatrale, a Tntreprins numeroase turnéé Tn centrele culturale romänefti. íntr-о asemenea actiune s-а aläturat trupei fi tanárul Mihai Eminescu, Tndeplinind functia de sufleor, de traducätor fi chiar de interpret a unor mid roluri. M.P. a fost autor fi traducätor al unor lucräri dramatice pentru a le integra ín repertoriul spectacolelor (vezi Tn acest sens: Dim. R. Rosetti, op. cit., p. 147; Lucian Predescu, op. cit.. p. 638; G. Bezviconi, op. cit., p. 213-214; Virgiliu Z. Teodorescu, Bucure§ti - Pe urmele lui Mihail Eminescu, Bucurefti 2000). 48 Gheorghe BOGDAN-Duicä (2 ianuarie 1866, Bra§ov - 21 septembrie 1934, Brafov) istoric literar, carierä universitará, publicist, Premiul National de critica fi istorie literarä acordat Tn anul 1925, membru corespondent ales la 25 mai/7 iunie 1913, membru titular al Academiei Románé ales la 4 iunie 1919 (vezi fi: Dumitru Micu, Dictionarde literaturä romána, Editura Univers, Bucurefti, 1979, p. 65; Dr. Dorina N. Rusu, op. cit., p. 121-122; „Calendarul Universul, 1936", Bucurefti, p. 238). 49 Emil K. SIGERUS (19 februarie 1854, Sibiu - 25 martié 1947), a fost un etnograf, colectionar, istoric fi scriitor sas din Transilvania. Pasionat de istoria arealului sibian, a devenit un activ colectionar care l-а condus la realizarea unei valoroase colectii, predilect relevánd modul de viatá al safilor. 50 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 826, dosar 44/1936, f. 39, la 9 mai 1936 din Sibiu Darea de Seamä, f. 40-40v. 51 Asociatia „Sebastian-Hann" (Sebastian Hann - Verein für Heimische Kunstbestrebungen) a fost creatä de etnia safilor sibieni menitä de a mentine fi evidentia traditiile creatoare ale generatiilor anterioare, fiind totodatä о formula mobilizatoare a talentelor pentru a asigura däinuirea respectivelor tradit» dar fi adaptarea la evolutia noului veac XX. Pictorul Arthur Coulin a fost unul dintre initiator» acestei asociatii. Emil Sigerus s-а numärat printre membrii fondatori ai Asociatiei Sebastian-Hann, al cärei director a fost din 1907 pänä ín 1946. О prioritate a fost pentru membrii asociatiei de a evoca Tn orice ímprejurare pe patronul spiritual (omul fi faptele sale) Sebastian HANN (1644 la Levoca ín Slovacia - 1713, Sibiu) de origine slovacä, prelucrätor al cositorului, argintului, a devenit un renumit orfevrier. A venit pe plaiurile Transilvaniei ca urmare a regimului oferit de teritoriile Universität» Säsefti, mult mai libertine decät cel habsburgic. Tn 1675, a fost acceptat Tn breasla aurarilor din Sibiu. ín 1689 devine starostele junior al breslei, iar din 1694 devine starostele senior, adicä conducätorul aurarilor din capitala Transilvaniei. A fost fi membru al Magistratului sibian fi oratorul Adunärii Centumvirilor din Sibiu (1700 - 1704). Este considerat cel mai mare maestru orfevrier fi aurar din istoria spatiului románesc. A fost orfevrierul preferat al principilor Transilvaniei fi al lui Constantin Bräncoveanu, principele Tärii Romänefti. A murit Tn 1713 la Sibiu. 52 Julius BIELZ (martié 1884 la Orlat, azi jud. Sibiu - 1958), istoric de artä, etnograf fi colectionar, redactor fef al revistei de studii fi comunicäri,, Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalischen 242
