Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

Unirii din Sibiu. Documentatia transmisä de Primaria municipiului Sibiu a fost Tn atentia10 Consiliului Tehnic Superior11 din cadrul Ministerului Lucrärilor Publice.

Pentru a sugera evolutia respectivului spatiu menit a deveni Piata Unirii, am recurs la preluarea imaginilor din prezentarea de pe internet publicatä de Rázván С. Pop, ín suita “LICENTIAT ÍN SIBIU”, tratänd terna: „Cazarma 90."

Academia Romána12 a actionat Tn al treilea deceniu al secolului XX sä onoreze Ia Sibiu personalitatea omului de §tiintä Alexandru Papiu llarian13. Tumultui complexelor probleme pe care anii vietii le-а creat, solicitandu-i reactii

10 A.N.-D.A.I.C., fond M.L.P., Consiliul Tehnic Superior, inv. 1354, dosar 724/1932: amenajarea Pietii Unirii din municipiul Sibiu in vederea amplasärii Monumentului Unirii, jurnal 99.

11 Consiliul Tehnic Superior a fost Tnfiintat in 1901, prin reorganizarea fostului „Departament al lucrärilor publice” care functiona din 1883 in cadrul Ministerului Agriculturii §i Domeniilor. Consiliul Tehnic Superior avea ca misiune sä completeze §i sä imbunätäteascä proiectele lucrärilor publice, in perioada 1901-1916, fiind Tmbunätätite cáteva mii de asemenea proiecte. Inginerul Elie Radu a fost membru al acestui Consiliu, iar Tn perioada 1919 - 1930 a fost pre§edintele Consiliului. ín decursui anilor perioadei interbelice, contributiile Consiliului au fost benefice pentru numeroasele proiecte inaintate spre avizare ca urmare a experientei §i viziunii de ansamblu pe care au acumulat-o in ani membrii desemnati din rändurile celor mai valoro§i speciali§ti receptivi la tot ceea ce era in atentia creatorilor din domeniile respective. Arhiva creatä de acest C.T.S., integratä in patrimoniul Arhivelor Nationale, este un important izvor de cunoa§tere a intentiilor, realizärilor edilitare.

12 Academia Romänä T§i are obär§ia indepärtatä prin ceea ce a fost Societatea Literarä infiintatä la 1827 prin preocuparea lui Ion Heliade Rädulescu §i a celor care i s-au aläturat. Au trecut decenii §i, la 1 aprilie 1866, au fost repuse bazele Societätii Literare Romane care, la scurt timp, evolutiv, s-a transformat in Societatea Academicä Romänä, avänd, de la 1 august 1867, о activitate efectivä, desfä§uratä pe trei sectiuni (literar-filologicä, istorico-arheologicä, §tiintele naturii), fiecare avänd cäte

12 membrii titulari §i 20 membrii corespondenti §i un numär nelimitat de membrii de onoare romäni §i sträini. Ca prime obiective asumate au fost: elaborarea dictionarului limbii románé; editarea vechilor texte referitoare la romäni; elaborarea de lucräri bibliografice §i de etnografie. ín luna martié 1879 a fost declaratä prin lege institute nationale denumitä Academia Romänä.

13 Alexandru PAPIU llarian (21 septembrie/9 octombrie 1828, Bezded, comuna Gärbäu, azijud. Sälaj - 23 octombrie 1877, Sibiu). Studii la Budiu de Cämpie, Tärgu Mure§, Blaj, Cluj, superioare in domeniul juridic la Viena §i Padova. S-а integrat in activitatea revolutionarä, fiind unul dintre participant radicali in revolutia de la 1848, avänd contributii majore in desfä§urarea adunärilor romänilor de la Blaj. Ulterior, de la 1850 pänä in 1855, la Padova, a studiat dreptul, dobändind doctoratul. A avut о bogatä activitate ca jurist, istoric cu preocupäri predilecte pentru istoria romänilor din Transilvania. Editor de documente in colectia Tesaur de documente istorice pentru Románia. A fost chemat la la§i de domnul Grigore Ghica, realizänd о prestigioasä carierä universitarä, impletitä cu cea de jurisconsult al Moldovei, iar dupä Unire, Tn procuraturä la Curtea de Casatie. Om politic, colaborator apropiat al lui Alexandru loan I Cuza, ministru, sprijinitor permanent al aspiratiilor romänilor din teritoriile incorporate la alte state, a fost unul din fondatorii §i diriguitorii societätii „Transilvania” de la Bucure§ti in 1868. Publicist. Membru fondator al Academiei Romäne ales titular la 16/28 septembrie 1868 la 14 septembrie 1869 rostindu-§i discursui de receptie cu tema: Viata, operele §i ideile lui Gheorghe §incai din §inca ( vezi §i: Dim. R. Rosetti, Dictionarul Contimporanilor 1800-1898, ed. l-а, Editura lito-tipografiei „Populara”, Bucure§ti, 1897; Vasile Curticäpeanu, in Enciclopedia Istoriografiei Romäne§ti, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1978, [abreviat: E.I.R.,]; Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Romäne - repere cronologice, Editura Academiei Romäne, Bucure§ti, 1992; Dr. Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Romäne, 1866-2003, Dictionar, Editura Enciclopedicä / Editura Academiei Romäne, Bucure§ti, 2003/; Dr. Florian Tucä, Constantin Ucrain, Locuri §i monumente pa§optiste, Editura Sport Turism, Bucure§ti, 1978, p. 141-144; Florian Tucä col., dr., Mircea Cociu, Monumente ale anilor de luptä §i jertfä, Editura Militarä, Bucure§ti, 1983 (abreviat: F.T., M.C); Virgiliu Z. Teodorescu, Informatii referitoare la activitatea sculptorului loan Schmidt - Faur, in „Revista Muzeelor §i Monumentelor” - seria „Monumente Istorice §i de Artä", Bucure§ti, anul XX, nr. 2, 1989, pp. 38-55 (depistarea §i parcurgerea documentelor din Arhivele Statului, a celor detinute de familie §i presa timpului a evidentiat prestigioasa creatie a artistului plastic, azi eie onoränd fórul public, institutii muzeale, colectii particulare).

230