Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV era restabilitä, Tn linii mari, situatia existentä Tn martié 1395. Titlul domnesc exprimä noile modificäri teritoriale. Astfel, un act datat de speciali§ti intre 1400-1403 mentioneazä intre stäpäniriie domnului Tärii Romäne^ti „§i toatä Podunavia’61. Constatarea pe care ne-о permit informatiile pe care le detinem este aceea cä in anul 1403, Tara Romäneascä nu atinsese incä litoralul Märii Negre. Documente interne confirmä aceastä concluzie. Astfel, intr-un act datat de editorii säi intre 1401- 1406, emis insä, cél mai probabil, in prima parte a intervalului, Mircea cél Bátrán se intituleazä stäpän §i domn „peste toatä tara Ungrovlahiei [...] §i pe toatä Dunärea”, fára a face nici о referire la atingerea litoralului Märii Negre57 58 59. Acest obiectiv avea sä fie atins pänä, cél mai tärziu, in a doua jumätate a anului 1406. íntr-un act färä datä, dar datat de speciali§ti intre 1404-1406, in titlul domnesc al lui Mircea cél Bátran apare pentru prima datä formula „stäpänind §i domnind peste toatä tara Ungrovlahiei [...] incä §i cätre pärtile tätäre§ti [...] §i pe amändouä pärtile pe toatä Podunavia, incä §i pänä Ia Marea cea Mare §i stäpänitor al cetätii Därstorului’69. Cu un continut identic, formula din titlul domnesc se regäse§te intr-un act de danie a domnului muntean pentru mänästirea Tismana emis la 23 noiembrie 140660 61. Pe baza continutului titlului domnesc din acest act suntem determinati sä conchidem cä la data emiterii actului pentru mänästirea Tismana, stäpänirea lui Mircea cél Bátrán asupra teritoriilor mentionate in el era un fapt aflat in afara oricärei discutii.X In ce conditii s-а realizat recuperarea teritoriilor danubiano-pontice de cätre Mircea nu cunoa§tem din cauza penuriei de informatii pe care le detinem. Momentul este insä indisolubil legat de disolutia puterii otomane in urma catastrofalei infrängeri a lui Bäyezit I la Ankara. In absenta unor surse contemporane, opinia noasträ este confirmatä de informatiile tardive transmise de cälätorul turc Evlya Qelebi, care, inspirat din izvoare mai vechi, care insä nu ne-au parvenit, conchide cä „pe vremea intämplärilor cu Timur [Lenk], craii Tärii Románe§ti §i ai Moldovei, gásind prilej, au ocupat toate cetätile de dincolo de Dunäre,ß\ Care au fost cetätile „de dincolo de Dunäre", ocupate de romäni, cronicarul turc nu precizeazä, dar consideräm cä, foarte probabil, el le are in vedere pe cele enumerate intre cuceririle lui Bäyezit I dinainte de anul 1400, respectiv Varna, Silistra, Constanta, Mangalia, Kara-Harman (Vadu) §i Babadag. Cam in aceea§i perioadä, Mircea i§i asigurä ie§irea la mare §i in zona gurilor Dunärii unde ocupä cetatea Lykostomo §i teritoriile extrem-orientale ale regiunii. Contextui in care s-а produs estinderea stäpänirii Tärii Romäne§ti asupra centrului genovez de la Lykostomo §i a regiunilor räsäritene a teritoriilor de la gurile Dunärii nu poate fi cunoscut din cauza absentei totale a informatiilor referitoare la acest aspect. Din acela§i motiv, nici momentul consumärii acestui fapt nu poate fi datat decät cu multä aproximatie. Actui din 6 iunie 1398 rämäne pänä in prezent ultimul document genovez cunoscut, emis in centrul de la gurile Dunärii. El atestä functionarea unei autoritär genoveze locale, care numärä intre prerogatives sale pe acelea de a emite acte 57 DRH, В, I, p. 50-51, nr. 21. 58DRH, В, I, p. 56-57, nr. 24; Cf. DIR, B, p. 62, nr. 46, datat intre 1409-1418. 59 DIR, B, p. 50, nr. 34; DRH, В, I, p. 63-64, nr. 28. 60 DIR, B, p. 51, nr. 35; DRH, В, I, p. 70-71, nr. 32. 61 Cälätori sträini, VI, p. 356-357. 20
