Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ioan Eugen Man: Evoluţia urbană a oraşului Reghin începând cu secolul al XIX-lea până în anul 1918. Efectul acesteia asupra locuitorilor săi
Marisi a XXXIV-XXXV localitatea cuprindea urmátoarele sträzi §i piete: 1 - Piata Petru Maior; 2 - str. Pandurilor; 3 - str. Gh. Doja, 4 - str. Gh. Doja, 5 - str. Licurici, 6 - str. Rozmarinelor, 7 - str. Pandurilor, 8 - str. Toamnei, 9 - str. Subcetate, 10 - str. Rándunelelor, 11- Piata Mica, 12 - str. Verii, 13 -14 - str. Rándunelelor, 15 - str. Sárii, 16 - str. Sárii, 17 - str. Sárii, 18 - str. ßcolii, 19 - str. Stadionului, 20 - str. Sárii, 21 - str. Apelor, 22 - str. Apelor, 23 - str. Brándu§ei, 24 -str.Toamnei, 25 - str. Toamnei, 26 - str. Republicii, 27 - str. Terasei, 28 - str. Cálára§ilor, 29 - str. Aurel Vlaicu, 30 - str. Izvorului; 31 -, str. Mihai Viteazul, 32 - str. N. Grigorescu, 33 - str. Zorilor, 34 - str. G. Co§buc, 35 - str. Spitalului, 35 - str. Cardinal A. Todea, 37 - str. M. Eminescu, 38 - str. Viorelelor, 39 - str. Ion Creangá, 40 - str. Mierlei, 41 - str. Vánátorilor, 42 - str. Apicultorilor, d1 - Biserica evanghelicä, d2 - Biserica reformata, d3 - Biserica ortodoxa. Spre sfár§itul secolului al XlX-lea sunt intocmite numeroase ridicári topografice, hártile militare austriece. О primá hartá consultatá provine din anul 1897,30 ce prezintá cele douá localitáti azi componente, ín majuscule fiind consemnat ”SZÁSZREGÉN”, iar ín minuscule ’’Magyar Régen”, oferind posibilitatea aprecierii íntinderii acestora, a fronturilor de cládiri aproape neíntrerupte din zóna centralá. íntre anii 1891-1892 sunt efectuate női ridicári topografice, plan§ele fiind finalizate ín anul 1906.31 Planimetria Reghinului Sásesc s-а pástrat aproape neschimbatá, avánd trecut traseul ráului Mure§, cu numeroasele sale brate, textura stradalä, bisericile etc. Un plan al ora§ului ce provine aproximativ din anul 1900, publicat de Ernst H. Philippi §i Wigant Weltzer, prezintá Reghinul Sásesc.32 La rändul ei plan§a prezintá sträzile existente, casele construite, inclusiv fronturile inchegate, pädurile, cimitirele, cursurile de apä etc. La 26 mai 1906, Consiliul ora§ului stabilere efectuarea unor lucräri de bornare a perimetrului teritoriului administrativ al Reghinului Sásesc.33 Terminatä la 28 martié 1913, harta poartä titlul: „Szászrégeni I és II. rész rendezeti tanácsi városnak határleiraéi jegyzőkönyvé” (Harta hotarelor efectuatá de Consiliul organizat al ora§ului Reghinul Sásesc, partea I §i II). Partea scrisá, la rándul ei poartä titlul: „Szászrégen I. es II. rész rendez rend lan város határleirási jegyzőkönyve” (Procesul-Verbal din anul 1913 al descrierii hotarelor Consiliului organizat al ora§ului Reghinul Sásesc. Partea I §i II). Partea I. porne§te de la rázorul numit ’’Nagyberek” (Bércül Mare), punct ín care óraiul se íntálne§te cu hotarele localitátilor Ideciul de Jós §i Reghinul Unguresc. íntocmitá la scara 1:28.000, plan§a prezintá íntregul teritoriu administrativ al localitätii, inclusiv intravilanul cu trama sa stradalä, grupurile de constructu, precum §i punctele cu coordonatele cunoscute, fatá de care s-a efectuat legarea ín sistem a ridicárii topografice, stabilindu-se astfel foarte dar vecinátatea cu localitátile ínconjurátoare. Fatá de suprafata datá de ridicarea din 1853, de 4358 iug. (2507,5932 mp), de aceastá datá, se prezintá о u§oará cre§tere, de 4396 iug,4966 stj.p. (2531,2245 ha). Localitátile ínvecinate sunt: Reghinul Unguresc, Dedrad, Sántu, Breaza, Voivodeni, Apaiina, lernuteni, Orosfaia, Idieciul de Jós, lungimea hotarelor fiind datá ín pa§i, ín total 53.372 pa§i, respectiv 16.865 ml, pásul avánd о lungime de 0,36 m. 30SJAN- Mure§, Colectia härti, plan§a 18, coala XXXI. 31 Muzeul Judetean Mure§, Colectia härti, nr. 7502. 32Ernst H. Philippi §i Wigant Weltzer, op. cit. 33ANDJ Mure§, Colectia de evidentä cadastralä, nr. 3350/1913. 167
