Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV otomanä17. О tezä §i mai interesantä vehiculeazä istoricul bulgar Gheorghi Atanasov, care, pe baza lor, sustine chiar functionarea, in 1388, a unei aliante antiotomane Tntre Mircea cél Bátrán §i tarul Ivan Sisman18 19. Sumarele informatii pe care le detinem ne lasä sä deducem cä Mircea i-a smuls prin fortä omologului säu dobrogean cetätile de pe malul drept al Dunärii Sustinem, de asemenea, cä interventia lui Mircea §i ocuparea respectivelor cetäti de pe maiul drept al Dunärii s-а produs la о datä anterioarä declan§ärii campaniei otomane. Stäpänirea munteanä asupra lor data probabil Tncä din 1386, din timpul luptelor munteano-bulgare pentru Dristra, sau, cél mai tärziu, din prima parte а anului 1388. Acest lucru exclude, atät interventia Tn sprijinul locuitorilor amenintati de turci, cät §i о aliantä antiotomanä munteano-bulgarä. Informatiile transmise de lucrärile lui Mehmed Nesri §i Leunclavius prezintä о importantä aparte Tn economia demersului nostru. Eie ne pun Tn fata primei actiuni initiate de Mircea cél Bátrán, circumscrise politicii sale de Tnaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit spre litoralul vest-pontic. О analizä obiectivä a §tirilor semnalate, ne permite Tnsä constatarea cä rezultatele politicii de Tnaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit Tn aceastä etapä au fost efemere. De altfei, Tn scurt timp dupä instalarea ei, prezenta munteanä pe malul drept al Dunärii era Tndepärtatä de cucerirea turceascä. Consolidarea prezentei otomane Tn regiunea de sud-vest a Dobrogei, Tn zona Silistrei, ar fi condus inevitabil la compromiterea politicii de Tnaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit spre litoralul pontic constituindu-se, totodatä, Tntr-o amenintare permanentä la adresa statului muntean, devenit astfei vecin la sud §i la est pe linia Dunärii inferioare, cu Imperiul Otoman. Actiunea cumulatä a acestor factori a condus la о nouä interventie militarä a lui Mircea cél Bátrán Tn Dobrogea, Tndreptatä de aceastä datä Tmpotriva turcilor. Sumarele informatii de care dispunem ne determinä sä eredem cä aceastä а doua interventie militarä munteanä Tn spatiul danubiano-pontic s-а derulat Tn douä etape, apropiate Tn timp, dar distincte una de alta. íntr-o primä etapä, actiunea domnului Tärii Romäne§ti a vizát recucerirea cetätilor din proximitatea fluviului, pierdute Tn favoarea turcilor. Cum s-au desfä§urat operatiile militare nu cunoa§tem, dar la Tnceputul lunii septembrie 1389 aceastä fazä era Tncheiatä. Titlul domnesc adoptat de Mircea reflectä noile realitäti politico-teritoriale transdunärene instituite Tn favoarea Tärii Romäne§ti. Pentru prima datä, Tntr-un act din 4 septembrie 1389, emis la Rämnicu Válcea, Mircea se intituleazä atát „domn a toatä Ungrovlahia”, cät §i „a párti lor Podunaviei’’20. Formula „pártile Podunaviei” din titlul domnesc - forma slavä a vechii denumiri bizantine Paristrion sau Paradunavon - face, Tn opinia noasträ, referire directä la stäpänirile dobrogene ale domnului muntean21. Totodatä, formula confirmä, färä 17 Anca Ghiatä, Conditiile instaurärii dominatiei otomane in Dobrogea, Tn Studii Istorice Sud-Est Europene, vol. I, Bucure§ti, 1974, p. 63. 18 Г. Атанасов, Добруджанското Деспотство. Към попитическата, църковната, стопанската и културната история на Добруджа през XIV век / G. Atanasov, The Despotic Domain of Dobroudja. About the Political, Clerical, Economical and Cultural History of Dobroudja in the 14th Century, Велико Търново, 2009, p. 192-194. 19 Cf. N. Constantinescu, Mircea cel Bátrán, Bucure§ti, 1981, p. 85. 20 DIR, В, p. 44, nr. 28; DRH, В, I, p. 28-29, nr. 10. 21 Cf. N. Bänescu, Paradunavon-Paradunavis, in Balcanica, I, 1938, p. 58; Cf. N. Bänescu, Les duchés byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Bucarest, 1946, p. 42, 59-60, 64, 101; Cf. C.C. Giurescu, Istoria romänilor, vol. I. Din cele mai vechi timpuri páná la moartea lui Alexandru 12
