Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV legalá, oficiind ín biserica parohialá §i о liturghie in onoarea Sfintei Maria Magdalena §i a Sfäntului Foca, chiar dacä, in sinaxar, ziua dedicatä acestor sfinti cädea pe 22 iulie. Preotul í§i argumenteazä decizia de a tine slujbá diviná in 15 octombrie in onoarea celor doi sfinti, arätänd cä, in anul 1832, satui a fost rävä§it de о alté epidemie de holerä, care s-а sfär§it ca prin minune in ziua de 22 iulie, zi dedicatä, in calendar, Sfintei mironosite Maria Magdalena §i Sfäntului martir Foca. In fata acestui miracol divin, credincio§ii au fäcut un legämänt inaintea lui Dumnezeu, ca ziua de 22 iulie, pe stil vechi, sä fie präznuitä ca särbätoare legalá ín parohia lor, pentru ca „Dumnezeu sä fereascä satui acesta §1 tote cetätile §i satele de ciumä, foamete §i alte rele”. Preotul Kökenyésdi afirmä cä, din anul 1856, de cänd servea in parohia Biserica Albä, in care se §i näscuse, a tinut aceastä zi drept särbätoare legalá, celebränd „cultul dumnezeiesc cu toatä strictetea”. Cu timpul, insä, credincio§ii au uitat de jurämäntul fäcut lui Dumnezeu §i au nesocotit aceastä zi de särbätoare, drept urmare holera s-а abätut din nou peste sat: „...insä urmätorii pärintilor no§tri in parte uitändu-se de votul pärintilor lor; au inceput a se läsa de serbarea zilei acestea, sävär§ind lucruri manuale, ba nici compäränd unil la Sánta Besericä in acea zi”. Miracolul divin se produce din nou in anul 1866, pentru cä, in urma oficierii serviciului sacru in onoarea Sfintei Maria Magdalena §i Sfäntului Foca §i a reconfirmärii legämäntului comunitätii fatä de Dumnezeu, in privinta tinerii zilei de 22 iulie ca särbätoare legalá, epidémia de holerä inceteazä brusc in comunä, in ziua de 16 octombrie. Trecänd in revistä toate aceste fapte, impregnate de miracol dumnezeiesc, preotul solicitä episcopului loan Vancea, ín numele enoria§ilor säi, aprobarea präznuirii zilei de 22 iulie ca särbätoare legalá ín comunitatea din Biserica Albä, in onoarea sfintilor protectori Maria Magdalena §i Foca. ín 8 noiembrie 1866, vicarul Maramure§ului, Mihail Pavel, trimite о scrisoare Ordinariatului, prin care sustine cererea preotului §i enoria§ilor din Biserica Albä, läudänd totodatä curajul §i särguinta de care a dat dovadä preotul Kökenyésdi in timpul epidemiei de holerä din parohia sa: „...mai sus numitul Domn Preot cät timp au grasat cholera, morbul acesta epidemicu in Bäserica Albä, a dovedit fatä de poporenii säi un zel pastoral vrednic de recuno§tintä, cäci pe längä tote cä are familie numeroasä §i e constatat cä morbul e lipicios, Domnia sa n-au pregetat färä fricä, cu cea mai mare constantä §i diligintä, a vizita pre cei morbo§i, ba le duce singur §i leacuri §i dä instructiune casanilor ce sä facä §i cum sä trateze cu dän§ii, peste decursui timpului cholerei nici barem ре и na orä ie§ind afarä din parohia sa”. In 17 noiembrie 1866, Ordinariatul ii räspunde vicarului Mihail Pavel, aprobänd ziua de 22 iulie drept särbätoare legalá pentru comunitatea din Biserica Albä §i läudänd zelul arätat de preotul Kökenyésdi in timpul epidemiei de holerä: „...sä spui acelor poporeni cä ii facultäm ca sä serbeze aceastä zi de särbätoare, insä a§a sä о serbeze dupä cum se cuvine, mergänd la bisericä, sä о petreacä in lucruri pläcute lui Dumnezeu, totodatä, ti se lasä ca preotului din Biserica Albä, pentru zelul arätat in ingrijirea celor morbo§i, sä-i spui deplina noasträ indestulire, dändu-i-se prin aceste, din partea Consistoriului acestuia lauda §i recuno§tinta meritatä'23. Ca urmare а zelului, curajului §i grijii purtate mirenilor säi in timpul epidemiei de holerä, Mihail Kökenyésdi va fi trasferat, prin dispozitia episcopalä din 4 decembrie 1866, in populata §i bogata parohie Bärsana, din cuprinsul protopopiatului Cosäu24. 23 SJANC-FEG, Act 3880/1866, ff. 1-5 v. 24 Ibidem, Act 4079/1866, f. 1 r.-v. 139