Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)
Marisia XXXIV-XXXV procent de 7,49% din totalitatea deceselor §i 25,49% din decesele provocate de bolile infectioase-contagioase) §i a pneumoniei19 (22 de decese, Tnsemnänd un procent de 6,34% din totalitatea deceselor din acest interval §i 21,35% din decesele determinate de acest tip de maladii). Dacä urmärim impactul acestor grave maladii infectioase pe Segmente de värstä vom observa cä ele au о incidentä sporitä asupra categoriei värstei mature §i a Tnceputului senectutii, cänd rezistenta fiziologicä а organismului urmeazä о curbä progresiv-descendentä: tuberculoza afecteazä, mai cu seamä, preotii cu värsta cuprinsä Tntre 41 §i 60 de ani, Tn rändul cärora se Tnregistreazä 21 de cazuri (65,62%); tifosul exantematic este mai virulent pe segmentul 31-60 de ani, pentru care sunt consemnate 19 cazuri (73,07%), Tn timp ce pneumonia afecteazä, cu precädere, clericii cu värsta Tntre 41 §i 60 de ani, Tn rändul cärora repertoriem 14 cazuri (66,66%). Un aspect particular cu privire la acest tip de maladii este reprezentat de categoria deceselor survenite Tn urma manifestarii epidemiilor de holerä20, Prealuminärii Voastre sä vä indurati a da gratioasä dispensatiune sus numitilor credincio§i de a putea folosi came spre nutrimentul lor, la cazul eruperii §i durärei morbului tifosulul”. Tn räspunsul säu din 10 octombrie 1867, Ordinariatul episcopal acordä aceastä dispensä de la respectarea postului, cu conditia unei vieti cumpätate din partea credincio§ilor ([Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale-Cluj (Tn continuare SJANC-FEG)], Fond Episcopia Greco-Catolicä Gherla, Act 2888/1867, ff. 1-2. Tn intervalul temporal investigat, tifosul reprezintä, printre altele, cauza decesului vice-protopopului tractului Notig, George Stanciu, decedat la värsta de doar 38 de ani §i dupä о carierä clericalä de 13 ani. 19 Pneumonia reprezintä motivul mortii primului episcop al Diecezei Greco-catolice de Gherla, loan Alexi, decedat Tn 29 iunie 1863, la värsta de 62 de ani, dupä о carierä ecleziasticä Tnsumänd 38 de ani (cf. Canonici, profesori §i vicari foranei din Biserica Romána Unitä (1853-1918). Dictionar, volum Tntocmit de Mirela Popa-Andrei, Diana Covaci, Ana Victoria Sima, Mihaela Bedecean, Aurelia Dan, losif Marin Balog, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, p. 75). 20 Holera reprezintä о boalä infectioasä acuta produsä de consumul de apä sau alimente contaminate cu bacilul holeric („Vibrio cholerae”), descoperit, Tn anul 1883, de savantul german Robert Koch, Tn urma cercetärilor efectuate Tn timpul epidemiei de holerä din Egipt. Maladia se manifestä prin diaree severä, värsäturi, crampe musculare, deshidratare masivä, scäderea temperaturii corpului §i puls insensibil, simptome care provoacä grava alterare a stärii generale §i о evolutie severä spre mortalitate Tn cca. 50% dintre cazurile netratate. Aceastä temutä maladie exoticä provine din India §i tärile Tnvecinate ei din Asia de Sud, motiv pentru care era cunoscutä sub numele de „holera asiaticä”. La Tnceputul secolului al XlX-lea, holera depä§e§te limitele regiunii sale endemice din Asia de sud-est (delta Gangelui §i a Brahmaputrei §i zona ora§ului Calcutta), propagändu-se, Tntre anii 1817 §i 1913, Tn tot restul lumii, Tn §ase valuri succesive (pandemii de holerä) (Alexandru Bucur, Dezastre care s-au manifestat pe teritoriul judetului Sibiu, Editura Sfäntul lerarh Nicolae, Bräila, 2012, pp. 139-140; Dictionary of Medical Terms, fourth edition, A&C Black Publishers, London, 2004, pp.71-72; Alexandru Keresztes Remember - Robert Koch, unul dintre pärintii microbiologiei moderne, Tn „Jurnal Medical Bra§ovean", nr. 2 supliment, 2008, p. 132). Pe parcursul secolului al XlX-lea, pe teritoriul Transilvaniei, s-au manifestat 6 epidemii majore de holerä, corespunzänd anilor 1831-1832 (3 629 cazuri de Tmbolnäviri, dintre care 1 436 de decese), 1836 (34 707 persoane infectate, din care 9 339 de decese), 1848 (cca. 1 000 de decese), 1855 (cca 1 049 de decese), 1866 (5 311 de cazuri de Tmbolnäviri, din care 1 841 de decese), 1872-1873 (57 551 cazuri de Tmbolnäviri, din care 22 053 de decese). Tn cadrul actiunilor statului austriac, iar apói austro-ungar, de profilaxie §i combatere a acestei cumplite maladii epidemice, preotii au jucat un rol de maximä importantä, avänd menirea de a combate practicile magice §i superstitiile, total ineficiente §i inutile Tn fata acestei boli, de a populariza informatiile de ordin §tiintific cu privire la aceastä boalä §i la mäsurile de 137
