Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ciprian Rigman: Preotul şi moartea. Cauze de deces în răndul preoţilor greco-catolici din Episcopia Gheria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX (1856-1948)

Marisia XXXIV-XXXV

Seemmelweis sau Victor Babe§8. Prin urmare, dezvoltarea relatiilor economice, cre§terea nivelului de trai, räspändirea notiunilor de igienä §i lupta tot mai eficientä ímpotriva maladiilor infectioase au contribuit decisiv la scäderea ritmului mortalitätii europene Tn a doua jumätate a secolului al XlX-lea9.

ín ceea ce prive§te spatiul transilvan al perioadei mentionate mai sus, ín pofida dinamicilor demografice oscilante, tendinta de comprimare a ritmului mortalitätii este evidentä, chiar dacä linia descendentä este sensibil mai lentä decät cea ínregistratá la nivelul Occidentului european. Concret, valoarea ratei brute a mortalitätii ín Transilvania scade de la 40,9%o, íntre 1871-1875, la 32,8%o, íntre 1876-1880, la 30,2%o, íntre 1881-1885, §i la 28-29%o, ín intervalul 1890-190010. Situatia este una fireascä, deoarece ín zonele sud-est europene pátrund mai greu noile descoperiri §tiintifice medicale, precum §i mäsurile implementate ín Occident ín domeniul politicii sanitäre, in igienä §i medicina. Este §i motivul pentru care se incearcá amplificarea diseminárii notiunilor de igienä personalä §i sänätate publicä in lumea ruralä transilvanä prin intermediul literaturii de popularizare a cuno§tintelor din domeniul medical. Lucräri precum Higiena poporalä cu privire la säteanul romän. Jnvätäturi practice pentru preoti, invätätori, seminarii, §coli normale, Ucee §i pentru toti cei care tin la sänätatea poporului la tara (1884), apartinänd medicului George Vuia, sau Dietetica poporalä cu deosebitä conslderatiune la modul de vietuire al täranului romän (1897), apartinänd medicului Simion Stoica, i§i propun sä räspändeascä, intro abordare lingvisticä accesibilä locuitorilor din mediul rural, cuno§tinte elementare despre sänätate individual §i publicä11.

Prin urmare, mortalitatea in Transilvania a fost influentatä, pe de о parte, de coordonatele vietii economice §i sociale, iar pe de altä parte, de lipsa de norme §i mijloace igienico-sanitare12. Un alt factor favorizant al ratei mai mari a mortalitätii ín Transilvania, in raport cu indicii din Occidentul european, a fost lipsa instructiei populatiei, cäci aici trebuie cäutate cauzele igienei precare §i a ignorantei cu care erau tratate bolile, inclusiv cele ale copiläriei, care augmentau serios procentul mortalitätii infantile13.

Rezumänd, ín a doua jumätate a secolului al XlX-lea, Transilvania poate fi inclusä intre zonele continentale cu о mortalitate medie, incä departe de ritmul scäzut de mortalitate din Europa apuseanä14. Pe de altä parte, pe parcursul primei jumätäti a secolului al XX-lea, pe fondul ameliorärii sensibile a nivelului de trai §i а progreselor uria§e inregistrate de medicinä, sesizäm un regres major al fenomenului

8 Daniela Dete§an, Mi§carea naturalä a populatiei comitatului Cluj íntre 1870-1910, Tn Om §i societate. Studii de istoria populatiei Romäniei (sec. XVII-XXI), coord. Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Corneliu Pädurean, Presa Universitarä Clujeanä, Cluj-Napoca, 2007, p. 342.

9 Ibidem.

10 Mihai Dorel Curac, Caracteristicile evolutiei demografice a comunitätii Greco-catoiice din Aghire§u (Jud. Cluj) intre 1850-1900, in Om §i societate. Studii de istoria populatiei Romäniei (sec. XVII-XXI), coord. Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Corneliu Pädurean, Presa Universitarä Clujeanä, Cluj- Napoca, 2007, p. 456.

11 A se vedea, in acest sens, Oana Habor, Jncercäri de popularizare a cuno§tintelor igienei personale si publice in Transilvania sfär§itului de secolXIX, Tn „Clujul Medicat', nr. 3/2012, pp. 500-505.

2 Camelia Stanciu, Aspecte ale mortalitätii..., p. 63.

13 Ibidem, p. 68.

14 Adriana Florica Muntean, Mortalitate §i morbiditate in nord-estul Transilvaniei (in a doua jumätate a secolului al XlX-lea §i inceputul secolului al XX-lea), Tn Transilvania in epocile modernä §i contemporanä. Studii de demografie istoricä, coord, loan Bolovan, Presa Universitarä Clujeanä, Cluj- Napoca, 2002, p. 19.

133