Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV fundamentale a politicii externe promovate de Mircea cel Bátran pe parcursul Tntregii domnii2. Inaintarea Tärii Romäne§ti spre räsärit a reprezentat о preocupare atät de insemnatä pentru domnul muntean íncát acesta nu a ezitat, ca pentru indeplinirea obiectivelor sale, sä loveascä Despotatul Dobrogean Tntr-un moment ín care asupra acestuia plana amenintarea turceascä, sä implice statui muntean in conflictui cu Imperiul Otoman sau sä provoace rapturi teritoriale Moldovei. О caracteristicä а politicii de avansare spre räsärit a Tärii Romäne§ti in aceastä epoeä a reprezentat-o determinarea sa directä de evolutia factorului politic §i militar in zonä. Ca urmare, inaintarea spre räsärit a statului muntean a alternat cu momente de stagnare sau chiar de recul, in functie de evolutia raporturilor de fortä a factorilor de putere din regiune. Politica de ínaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit, initiatä de inainta§ii säi, a fost reluatä de Mircea cél Bátrán la sfär§itul deceniului al nouälea al secolului al XIV- lea, in contextui ofensivei otomane in nord-estul Peninsulei Balcanice, in 1388, sultanul Murád I (1359/1362-1389) ordonä о campanie de pedepsire impotriva vasalului säu, tarul bulgar Ivan Sisman (1371-1393), care stäpänea §i regiunile sudvestice ale Dobrogei, cu cetatea Silistra (Dristra / Därstor)3. Potrivit relatärii lui Mehmed Nesri, preluat de orientalistul german Johannes Leunclavius, in 1387, tarul de la Tärnovo §i vecinul säu, despotul Ivanco (1385/1386-C.1399), „regi§orul Varnei §i al regiunii vecine numitä Dobrogea”, refuzaserä sä participe la campania impotriva särbilor §i bosniacilor, incheiatä cu infrängerea turcilor la Plocnik4. in consecintä, relateazä Mehmed Nesri, sultanul i-a poruncit marelui vizir Qandarli Ali-pa§a ca „treeänd marea cu 30.000 de osta§i sä dai foc §i sä distrugi §i sä devastezi vilayetul lui Susmanos (Sisman, n.n.)”5 6. Informatia se regäse§te aproape identic ín lucrarea lui Johannes Leunclavius, potrivit cäruia, „Murates arcessito Ali bassae, veziri suo, mandauit; ut cum XXXm exercitu ditiones Sasmeni ferro et flammis absumtas, ad vastitate redigeret’ß. Parcurgerea acestor informatii, ne relevä dar faptul cä obiectivul campaniei, a§a cum reiese el din mandatul primit de marele vizir din partea sultanului, a fost pedepsirea Taratului Bulgar de la Tärnovo §i a conducätorului säu, tarul Ivan Sisman. Atacarea Despotatului Dobrogean nu s-а numärat printre obiectivele ofensivei otomane. De altfel, sursele de care dispunem nu inregistreazä, cu exceptia asediului Varnei, §i acéla abandonat relativ u§or de turci7, nici о altä actiune Actes du XIVе CIEB, vol I, Bucure§ti, 1975, p. 13-20, V. Märculet, Consideratu asupra inceputurilor statului dobrogeani, in AMMR, IX, 2006, p. 219-237; V. Märculet, Unele consideratu asupra momentului §i a Imprejurärilor in care §i-a Incetat existenta statalä Despotatul Dobrogean, in Acta MP, XXVIII-XXIX, 2006-2007 (2007), p. 9-24 (Momentul §i imprejurärilor in care §i-a incetat existenta statalä Despotatul Dobrogean). 2 V. Märculet, Dobrogea §i politica ponticä a lui Mircea cél Bátrán, Tn RIM, 1-2(105-106), 2008, p. 41- 50 (Dobrogea §i politica ponticä). 3 Cronici turce§ti privind Tärile Romane. Extrásé, vol. I: Sec. XV-mijlocul sec. XVII, Tngrijit de M. Guboglu §i M. Mehmet, Bucure§ti, 1966, p. 110 (Cronici turce§ti, I); J. Leunclavius, Historiae Musulmanae Tureorum de monumentis ipsorum exeriptae libriXVIII, Francofurti, 1591, col. 268 4 Ibidem, p. 111, 154, 301; Ibidem, col. 265, 272. 5 Ibidem: Cf. Ibidem, col. 266. 6 J. Leunclavius, op. cit., col. 266. 7 J. Leunclavius, op. cit., col. 272. 10
