Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Dorel Marc: Civilizaţie urbană şi transport tradiţional. Plutăritul, comerţul lemnului şi amenajările hidrotechnice la Tărgu-Mureş
Marisia XXXIV-XXXV sistem se aflau ata§ate §i podul peste párául Cal, cu о deschidere de 20 m §i cu un dig de apärare a malului Tn lungime de 30 m. Pe toatä lungimea sa, canalul superior avea fundul de 4,30 m lätime, ale cärui maluri páná la cota de 312 m deasupra märii se Tmbrácau cu piaci de beton armat iar deasupra avea un parapet de 1 m Tnältime44. j Costul lucrärilor conform proiectului au fost calculate initial la suma de 1.457 000 coroane färä valoarea utilajelor §i echipamentelor pentru centrala hidroelectricä, urmänd ca administratia ora§ului sä suporte cheltuielile privind asigurarea §i montarea lor. A doua variantä de proiect prevedea realizarea unui baraj cu о lungime de 45 m care sä cuprindä un stävilar de golire cu о lungime de 10 m, о deschidere de 18 m lungime pentru tranzitul plutelor §i un stävilar de 15 m lungime. Aceasta variantä arfi costat cca 1. 077 000 coroane45. In cele din urmä, dupä о analizä a celor douä planuri se opta conform propunerii consilierului tehnic pentru prima variantä de proiect. Astfel, „Planul general de situatie” Tntocmit la 17 iulie 1912 §i semnat de Sajo Joszef, prezintä Tntregul sistem de amenajare a räului Mure§ §i al Bratului Morii, numit ulterior Canalul Turbinei. Uzina electricä urma sä fie echipatä cu trei turbine de tip „Francis” cu ax vertical, cu о capacitate de a uzina un debit de 9,00 mc/sec per turbinä la о cädere liberä de 3,0 m §i 12,1 mc/sec la о cädere de 5,0 m. Cele trei generatoare urmau a avea о capacitate de 600 KV. Trebuie sä amintim cä in paralel cu proiectul de amploare al acestui nod hidrotehnic important, au fost elaborate documentatii §i proiecte de amenajare a malului räului Mure§, in 1913 inregisträndu-se: „Plan de situatie generalä privind apärarea zonei intravilane Tg. Mure§”- care prevedea amenajarea malului stäng pe tronsonul aflat Tntre cele douä cursuri de apä ce se varsä in räul Mure§ unde teritoriul pe care erau amplasate constructiile zonei de locuit §i care ajungeau mult prea aproape de maiul apei cu traseul de la acea vreme, erau des inundate. Astfel, au fost preväzute lucräri de consolidare a albiei minore prin realizarea unui blocaj masiv de ancadramente ре о inältime de 4,60 m §i realizarea unui dig din pämänt, protejat cu zidärie de piaträ pe talazul amintit pänä la coronament, inclusiv cu amenajarea pietonalä a acestuia. Ca urmare a calamitätilor amintite, Tn §edintele din 5, 21 §i 31 iulie 1912, Congregatia orä§eneascä a hotärät gräbirea construirii unui sistem de apärare contra inundatiilor §i folosirea rationalä a apei räului Mure§. Acest sistem prevedea construirea unui nou baraj §i a unui canal de data aceasta din beton precum §i a unei hidrocentrale cu о putere instalatä de cca 600 KW pe Bratul Morii (la „Turbinä”). Pentru Tndeplinirea acestor proiecte, ora§ul era nevoit sä cumpere §i sä demonteze de la Parohia romano-catolicä moara §i totodatä sä obtinä dreptul de folosintä a apei §i trecea la construirea barajului §i canalului, Tn régim de urgentä, Tncä din august 1912, färä sä se mai a§tepte toate avizele necesare, inclusiv de la Ministerul de Interne, acest fapt generänd unele complicatii, ca sä nu mai vorbim de ghinionul unor noi inundatii Tn septembrie 1912 §i Tn primävara lui 1913 care vor devasta lucrärile §antierului. Deranjarea §antierului prin aceste inundatii repetate, a determinat luarea de noi mäsuri de amenajare a räului Mure§ §i prin Biroul de 44 Ibidem, p. 570. 45 Ibidem. 116
