Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 35/2. (2015)

Zoology

Liviu ROVINÄ, Alina ROVINÄ- Limitation of human activities in the area of dens.

• Ponoare crab:- Prohibition of land filling near the watercourses.- Prohibition of discharge of wastewater into watercourses.- Prohibition of hydro-technical facilities and excavation of any kind in riverbeds.- Keeping the woody vegetation near riverbanks.- Limiting the catchment from upper areas of rivers.- Limiting the works for torrents recovery.

REFERENCES

1. Burnaz, S., 1987, Contribufii la cunoajterea faunéi de lepidoptere a Platforméi Luncanilor, Sargepa, 20, Deva.

2. Burnaz, S., 1993, Considerapi ecologice zoogeografice privind fauna de macrolepidoptere a Cheilor Crivadiei, Cluj-Napoca.

3. Ghira, I., 1994, New records of two romanian viper species (Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera berus berus L.) in Hunedoara, Alba and Arad counties, “Sargetid' — Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, ХУЫ54-158.

4. Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara, G., Ghile, P., Hartei, T., Torok, Z., Farkas, L., Racz, X, Fatcas, Z., Brad, T., 2002, Mapping ofTransylvanian Herpetofauna. Nymphaea- Folia Naturae Bihariae, Oradea, XXIX: 145-201.

5. Predoiu, G., 2010, Managementul populapilor de urs ji lup in Romania, Brasov, Green Steps, ISBN 978-606-92081-9-9.

6. Promberger, C., 2000, Lupul, biologie, ecologie $i management, Edit. Haco.

7. Simionescu, I., 1983, Fauna Romäniei, Ed. Albatros, Bucurejti.

8. Weber, H.E., Moravec, J., Theurillat, J.P., 2000, International code of phytosociological nomenclature./. Veg. Sei., 11: 739-768.

9. Plánul de Management al Administrafiei Parcului Natural Grad is tea Muncelului Cioclovina.

10. www.fauna

11. www. Lepidoptere

ASPECTE PRIVIND FAUNA DIN PARCUL NATURAL GRADI§TEA MUNCELULUI CIOCLOVINA

(Rezumat)

Fauna din PNGM-C este mai pufin studiatä. Pänä in prezent studiul faunéi nevertebratelor s-а rezumat in principal la studiul lepidopterelor, coleopterelor si al ortopterelor; dintre vertebrate, reptilele, amfibienii si chiropterele sunt grupurile cele mai cunoscute. Conform studiilor intreprinse de diferifi cercetätori (Burnaz, 1987, 1993, Ghira, 1994, 2002, etc.) au fost inregistrate 114 spécii de lepidoptere, inscrise in Plan ul de Managementul al parcului, dintre care 29 aparfin fluturilor diurni, Rhopalocera, si 85 celor nocturni, Heterocera. Pänä in present, in perimetrul parcului a fost identificate un numär de 18 spécii de ortoptere, aparfinänd la 8 familii. Fauna acvaticä este reprezentatä printr-un numär relativ maré de nevertebrate si pesti, cercetärile fiind efectuate in colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Din ultima categorie amintim: pästrävul - Salmo trutta, lipanul - Thymallus thymallus, cleanul — Leuciscus leuciscus, zglävoaca - Cottus gobio si boisteanul — Phoxinusphoxinus. In urma studiilor consacrate herpetofaunei, efectuate de cercetätorul Ghira in anul 2004 si in 2014—2015, de biologul si echipa de rangeri din cadrul APNGMC, in perimetrul parcului au fost identificate 9 spécii de amfibieni si 11 spécii de reptile. Toate speciile de amfibieni identificate sunt strict protejate, 6 dintre eie fiind spécii de interes comunitar, iar restul de 3 spécii de interes national, potrivit Ordonanfei de urgenjä a Guvernului nr. 57/2007, cu modificärile si completärile ulterioare. De asemenea, Triturus cristatus - tritonul cu creastä, Bombina variegata - buhaiul de baltä cu burta galbenä, Hyla arborea — brotäcelul, Bufo viridis - broasca räioasä verde, precum si Rana dalmatina - broasca brunä de pädure, sunt trecute pe lista speciilor striet protejate ale Convenfiei de la Berna, respectiv a Directivei 92/43/ EEC. Dintre reptile, sarpele lui Esculap - Elaphe longissima este trecut pe lista rosie a reptilelor din Europa, beneficiind de altfel de о proteefie strictä prin intermediul ordonanfei, convenjiei si directivei mai sus amintite. Este de menfionat faptul cä 9 dintre speciile de reptile identificate in pare sunt striet protejate, 7 fiind spécii de interes

114