Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 31-32/1. (2015)
Cultură matirială
Roxana Diaconu etnografi care le-au vázut, sä fie tipare pentru tumat tinte §i alte elemente de decor, folosite in anumite zone ale Moldovei páná in secolul alXJX-lea §i foarte rar páná in zilele noastre (subl. n.n.)”11. О confirmare pentru observatia fäcutä de dr. loan Mitrea о oferä §i descoperirea unui tipar asemänätor cu cele mentionate mai sus, la Cacica (jud. Suceava), acesta bind datat, mai realist, in intervalul secolelor XVI-XVIII12 13. Discutii Piesele amintite mai sus au cäteva elemente comune, pe care le vom aminti in rändurile urmätoare §i, eredem noi, vor putea nuanta functionalitatea §i incadrarea cronologicä a acestor obiecte. A§a cum am mentionat deja, suntem de pärere cä aceste artefacte sunt tipare pentru confectionarea elementelor decorative pentru chimire/curele bärbäte§ti. La о analizä atentä, observäm cä negativele intälnite pe suprafata lor sunt foarte asemänätoare, cu toate cä avem in vedere piese diferite. Constatäm, in principal, existenta unor forme comune; negativele dreptunghiulare §i cele circulare se intälnesc pe toate exemplarele, iar lucrul acesta derivä tocmai din modul de ornamentare cu „tinte” a chimirelor. A§a cum se observä in cazul unor astfei de piese de port, „tintele” dreptunghiulare sunt incadrate de cele circulare sau alterneazä cu acestea (fig. 3/1, 2). Iatä ce se mentioneazä in lucrärile de etnografie despre aceste accesorii: „Cureleie din piele bätute cu tinte metalice albe (cositor), tumate cu ajutorul tiparelor, in Pipirig-Neamt erau numite «sfa§ie». Cureaua batutä cu tinte era un fel de chimir care se incheia in douä cätärämi. Aceea§i tehnicä de ornamentare s-а folosit in Vrancea §i, intr-o altä variantä, in tinutul Pädurenilor”15. Aläturi de chimirele bätute cu tinte de cositor, s-au utilizat, dar in perioade mai recente, 11 I. Mitrea, op. cit., nota 48. Noi in§ine am avut ocazia de a studia tiparele pentru tinte din colectia Muzeului „Nicolae Popa” din Tärpe§ti, lucrate intr-o tehnicä foarte asemänätoare cu obiectul publicat aici. 12 M. Andronic, Evolutia habitatului uman in bazinul hidrografic Solonet, din paleolitic pänä la sfär§itul secolului al XVIII-lea, in Suceava, XXII-XXIII, 1995- 1996, p. 65, pl. VII/3. 13 E. Pavel, Portul popular moldovenesc, Ia§i, 1976, p. 92. 46
