Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Habitatul est-transilvänean in secolele XII-XIII: evolutiile microzonei Sighisoara...77 Fig. 4. Situri arheologice pe ruta autosträzii MO de längä Budapesta (dupä: Rácz 2010,1. ábra) trebuie sä ne intrebäm dacä aceste douä puncte au apartinut unei asezäri inchegate si intinse, ori, potrivit observapei de acum 60 de ani a lui István Méri, acestea au avut un caracter dispersat, au fost nesistematizate, iar casele au fost organizate ín grupuri.48 Observatiile lui Méri au fost intr-un fel confirmate si de säpäturile din ultima perioadä, dar nu in totalitate. Astfel, in ultima perioadá modelele de habitat ne arata о imagine mai diversä. La Hajdúdorog au fost identificate asezäri care se intindeau pe mai multe hectare,49 iar observatii de acest gén a avut si Attila Türk ín cazul zonei din preajma orasului Szentes.50 In contrast cu aceasta, Ákos Tibor Rácz, cu prilejul säpäturilor de pe autostradä, in jurul Budapestei, a reusit sä precizeze cä bordeiele erau organizate ín „cuiburi”, cu о distantä intre ele de aproximativ 100/200 de metri.51 Tot el a observat cä la Gyál-situl 3a, bordeiele au fost construite unul längä altul.52 Dupä pärerea arheologului budapestan urmele frecvente de locuire de pe tronsonul autosträzii M0 pot fi puse in legäturä cu mutarea periodicä a acestor sate dintr-un loc in altul: (Fig. 4) Intr-un articol publicat recent, Tibor Á. Rácz isi expunea conceppa privind evolupa structurilor de habitat intre secolele X si XIV pe teritoriul Bazinului Carpatic, departajändu-le in trei grupe cronologice: cele din secolul al X-lea, cele din secolele XI-XII, respectiv cele din secolul al XIII-lea.53 Dupä pärerea lui, doar in 48 Méri 1952,49-67. 49 Fodor 2005, 201. 50 Türk 2005, 213. 51 Rácz 2010,71. 52 Rácz 2010,71. 53 Nu a explicat insä, cum se pot interpreta unele situatii in care necropolele dezvelite exhaustiv, ne indica о comunicazul ultiméi perioade se poate vorbi de existenta unor structuri de habitat regulate, de proprietäti si, eventual, de urme ale unor sträzi.54 Metodológia lui Tibor Rácz, dupä pärerea noasträ, este unilinearä, rigidä, generalizantä, intr-un Stil evolutionist clasic.55 ín contradictie cu el, eredem cä anumite aspecte, care tin mai degrabä de Probleme microregionale sau/si chiar de comunitate (de organizarea microcomunitätii), ar trebui explicate doar contextualizat si nu generalizant. Cu toate neajunsurile sale, incercarea lui Rácz, farä indoialä, are meritul de a oferi un inceput in problema teoretizärii §i sistematizärii tipurilor de asezare, a cärei cercetare a rämas mult in urmä fatä de cea a necropolelor.56 Revenind la problema de la Sighisoara, momentan nu ne putem pronunta dacä, intr-adevär, comunitatea/comunitätile de pe Dealul Viilor träia/träiau intr-o asezare intinsä sau putem vorbi de comunitäti separate, concentrate in „cuiburi”, stabilite la о anumitä distantä una de cealaltä. Totodatä, comparänd cu numärul scheletelor din necropolä, este sigur cä numärul locuintelor este totusi destul de mic fatä de populatia inmormäntatä in cimitirul din punctui „Necropolä”. Asezarea trebuie sä fi avut о suprafatä múlt mai mare sau au fost inhumati ín necropolä locuitori ai unui areal geografic mult mai mare (mai multe asezäri incluse íntr-o arie geograficä mai extinsä). ín acest sens ar trebui realizate cercetäri de térén in spatiul dintre cele douä puncte („Asezare”si „Necropolä”), pentru a putea lämuri problema folosirii terasei pentru locuire, sau dacä aceste structuri de habitat chiar se grupeazá in asa-zisele „cuiburi”. ín acelasi timp ar trebui extinse in paralel si perieghezele, respectiv säpäturile de verificare ín zóna Dealului Viilor, spre párául Reisellbach. Tinánd cont de aspectele geomorfologice, inclinäm sä eredem cä terasele dealului au fost folosite pentru locuire pe toatä intinderea sa ín directia esticä, spre párául Reisellbach. Evident, aceste ipoteze vor putea fi lämurite numai prin női säpäturi arheologice. taté la fel de numeroasä in secolul al X-lea, ca si ín secolul al XI-lea, exemple de astfel de necropole fund la Ibrány- Esbóhalom, Püspökladány-Eperjesvölgy, Sárrétudvari- Hizóföld. Ibrány-Esbóhalom: Istvánovits 2003, 67-120, 52-115. táb.; Püspökladány-Eperjesvölgy: M. Nepper 2002, I. köt.: 128-295, II. köt.: 126-222. táb.; Sárrétudvari-Hizóföld: M. Nepper 2002, I. köt.: 296-389, II. köt.: 223-340. táb. 54 Rácz 2013, 42. 55 De exemplu: Trigger 1990, 57. 56 Cu íntreaga literaturä de specialitate Langó 2010, 257-285.
