Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)

Articles

Habitatul est-transilvänean in secolele XII-XIII: evolutiile microzonei Sighisoara...75

mult decät probabilä existenta unei biserici, care insä, din cauza drumului, nu a putut fi cercetatä. Analizele magnetometrice ar putea sä aducä lämuriri suplimentare in acest sens.

Unele observafii cu privire la caracterul polifunctional al asezärii/asezärilor, organizarea si intinderea acesteia/acestora

(Plansa 2-3)

In punctui „Asezare”, aflat la о distanda de 300 de metri spre nord-est de punctui „Necropolä”, la bazele promontoriului, au fost cercetate 15 complexe apartinänd secolului al XII-lea.13 Dintre acestea sase sunt gropi menajere (complexele 7a, 8a, 18, 34, 43a, 127), sapte sunt locuinte adäncite (complexele 11, 27, 66, 67, 78, 102,’l04=119) (Plansa 5-8), respectiv douä sunt, probabil, cuptoare in aer liber14 (complexele 7b, 7c). (Plansa 4) Din cele sapte locuinte, complexele 11, 66, 67, 78 au vaträ (unele cu pietre, de exemplu complexui 11 si 78, altele realizate numai din lut, cum este cazul complexelor 66 si 67), in timp ce complexele 27, 102, 104=119 nu au beneficiat de aceasta.15 Functionalitatea lor este greu de lämurit, deoarece nu contin un inventar deosebit in comparatie cu celelalte. Ar trebui sä ne intrebäm dacä acestea sunt complexe de locuire sezonale (in timpul verii) sau constructii pentru pästrarea proviziilor? ín acest sens, cercetärile paleoclimatice ar putea furniza rezultate interesante: in general, pänä la mijlocul secolului al Xlll-lea s-au succedat veri calde si ierni line, domoale, in general seci, fenomen denumit in literatura de specialitate Medieval Warm Period.16 Aceste izvoare literare pot sugera explicatii pentru existenta acestor complexe farä instalatii de foe.17 (Plansa 2) Meritä

13 Harhoiu - Baltag 2006-2007.

14 Despre cuptoarele in aer liber de la Szer, incadrate tot in douä tipuri: din lut ars si cu structurä de piaträ, vezi: Vályi 1989-1990, 135-157.

15 A$a cum a demonstrat convingätor Miklós Takács, vetrele din piaträ §i din lut din interiorul locuintelor nu pót fi departajate din punct de vedere cronologic, idee perpetuatä in mod eronat in arheologia maghiarä. Takács 1993,21.

16 Vadas - Kiss 2009, 242-243.

17 ínásprirea climei poate fi plasatä in ultima parte a secolului al XIII-lea, mai ales ín spatiul nord-european, Groenlanda si Islanda, insä pe baza izvoarelor literare privind clima din secolele XII-XIII cunoastem si cazuri de ierni friguroase, cu temperaturä foarte scäzutä. Izvoarele bizantine din 1125-1126 mentioneazä cä in sudul Regatului Maghiar a fost о iarnä cu temperaturi foarte scäzute, ca si in Cehia si Moravia. Kiss 2000, 259.

amintitä locuinta 27, care are forrná rotundä, forrná surprinsä si in alte micro-regiuni.18

Inventarul arheologic provenit din bordeiele si cuptoarele cercetate, constä in primul ränd din fragmente ceramice, printre care fragmente de cazane de lut (de exemplu complexele 7c, 67, 104=119) (Plansa 4/1, pl. 5/1), respectiv alte categorii de ceramicä, caracteristice secolelor XIXIII. (Plansa 4/1-3, pl. 5/1-4, pl. 5/1-2, pl. 6/1-9, 11, pl. 7/1-7, pl. 8/1-4)

Pe längä ceramicä cunoastem si alte categorii de piese, precum cele de harnasament.19 Astfel, in douä complexe s-а identificat cäte un pinten cu spin piramidal (complexui 7b si 27).20 (Plansa 4/4, pl. 5/5) Exemplarele din aceste complexe se incadreazä in tipurile B/2 si B/3 stabilite de cätre Alexander Ruttkay, fund datate intre prima jumätate a secolului al XII-lea si mijlocul veacului al XIII-lea,21 respectiv in Polonia din a doua jumätate a secolului al XI-lea pänä la mijlocul secolului al XII-lea.22 Propunerea lui Ruttkay privind cronologia tipului B/3, cel putin in cazul spatiului Bazinului Transilvaniei, ar trebui revizuitä, deoarece pe baza analogiilor din Bazinul Transilvaniei (Fig. 3), si anume cele de la Bistrita-DN 17 „La Han”,23 Bratei,24 Cäpälna-Cetate,25 Cozmeni,26 Craiva-Cetate (Piatra Craivii),27 Dabäca-Incinta 7/,28 Däbäca-a/te zone ale cetätii,29 Gornesti,30 Hunedoara-Deahd Sänpetru,31 Lechinta de Mures,32 Miercurea-Ciuc-Jigodin-Ms/рдп'е/

18 Despre aceste forme, vezi: Takács 1993, 17-18, 1. kép.

19 Chiar §i in lucräri recente pintenul apare in categoria de arme, care in opinia noasträ este о abordare gresitä. Piesa in sine a avut rolul de a inlesni cäläritul, ca §i cäteva secole inainte (secolul VI) aparitia seäritei (interesant, cä in cazul seäritei nu s-au ajuns la asemenea interpretäri). Evident in prima fazä scäritele au fost folosite in special de cätre luptätori, dar aceastä inovatie tehnologicä militarä mai tärziu a fost preluatä de toti cei carea au folosit calul. In concluzie: dupä pärerea noasträ pintenii trebuie inclusi in categoria harnasameniului; pintenii s-au räspändit in epoca medieval timpurie in cursul secolelor VII-VIII, iar in zonele noastre mai ales incepänd cu secolul al XI-lea.

20 Harhoiu - Baitag 2006-2007, Vol. I: Fig. 677.

21 Ruttkay 1976, 349-350, Abb. 72.

22 Hilczerowna 1956, 36-37, 40-41.

23 Gaiu 2008, Fig. 4/2.

24 Ionitä 2009, 35-36, Pl. 16/24, pl. 130/38, pl.

186/155-156, pl. 192/29.

25 Glodariu - Moga 1989, 224, Fig. 113/1; Györfi 2011, 39-53.

26 Informatiile lui István Botár.

27 Győrfi 2011,39-53.

28 Pascu et al 1968, 163; lambor 2005, Pl. LV/4.

29 lambor 2005, Pl. LV/3, 5-7.

30 Győrfi 2011,39-53.

31 Nitoi 2008, 210, nóta 29.

32 Popescu 1925, 343, Pl. XX/8, 9.