Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
180 I. Karácsony Fig. 62. Constructia nefinalizatä a CEC-ului. Fig. 63. Clädire postdecembristä de pe frontul nordic al detaliului urban cercetat. neajunsuri nu puteau fi recuperate ex abrupto ín urma evenimentelor decembriste. Dezavantajele acestei situapi au decis major „reinnoirea” multor sfere de activitate, printre ele fund si cea a arhitecturii. Daca unele domenii umaniste au reusit sä-si menfinä subteran о desfasurare neoficialä a crea^ei de calitate, arhitectura fund un gen monumental al artei vizuale, cu о manifestare larg vizibilä, adicä expusä si publica, a actului Fig. 64. Constructie aflatä pe strada Consiliul Europei. creator, nu putea scäpa de sub controlul total al ideologiei dictatoriale. Perioada anilor saptezeci, marcatä de favorizarea unor reale talente de arhitecfi conecta^i la viziunile marilor scoli central europene, a fost urmatä de о etapä tärzie a modernismului socialist deviatä spre о carentä acuta a bunului gust. Practicarea exacerbata a volumelor nefiresti, lipsite de mäsurä si fantezie a determinat aprofundarea intr-un tipar mediocu de gändire, de care nu a reusit sä se elibereze о mare parte a reprezentanfilor discutatei generafii nici in deceniile postdictatoriale. Acest context general, caracterizat de lipsa unei elite solide, dar si de deosebita erodare a esteticii si principiilor arhitecturale, a hotärät profund calitatea deciziilor si ac^iunilor urbanistice ale perioadei postcomuniste - fapt amprentat si la nivelul evolujiei arhitecturale sighisorene ale acestei epoci. Defectuoasa tratare, incä din anii ’60, a masei construite aferente cvartalului limitat de ráül Tárnává Mare, strada Morii si Bulevardul 1 Decembrie 1918 a avut un efect negativ de lungá durata, perpetuat chiar pänä in zilele noastre. Printre repetatele incercäri de rezolvare a problemei se incadreazä acel Plan Urbanistic de Detaliu elaborat in anul 1996 de arhitecta Anca Petrescu, care urmärea refunc^ionalizarea zonei prin realizarea aici a unui amplu complex de clädiri.70 Din päcate, solufiile aduse in acest cadru au rämas cu mult sub nivelul tehnic si estetic necesar pentru indeplinirea unei sarcini arhitecturale de о asemenea amploare. Carenfele proiectului se reflectä si in realitatea actualä а zonei, devenitä un conglomerat de inabilitä^i urbanistice conturate la limita zonei protejate а orasului. Documentajia P.U.D. propune pästrarea masei construite existente a cvartalului, a intregului ansamblu aferent frontului nordic al Bulevardului 1 Decembrie, a celor douä case de pe flancul estic al sträzii Morii, precum si a magazinului Sigma din extremitatea nordicä a amplasamentului.71 Pe aria extinselor suprafefe libere ale sectorului, rezultate din demolärile efectuate in anii 1980 s-a preconizat realizarea unui complex de clädiri noi, in majoritatea lor cu destinafii publice, respectiv comerciale, turistice si hoteliere, grupate in jurul unui pare municipal, sub care a fost preväzut si un amplu parcaj subteran.72 Aläturi de sustenabi-70 Bondor - Niedermaier - Gutt 2000, 4(IV); Petrescu 1996, pl. 7. 71 Petrescu 1996, pl. 6. 72 Petrescu 1996, pl. 7-8.
