Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 169 Fig. 40. Fatada Liceului Mircea Eliade (fosta §coalä Maghiarä de Bäie(i) la inceputul secolului XX. Efectele istorismului Afirmändu-se ca Substrat stilistic al modernizärii Transilvaniei in cadrul structurilor austro-ungare, istorismul devine farä echivoc un fenomen de mare impact in evolufia arhitecturalä regionalä a secolului XIX. De la mulajele realizate deja in serie, pänä la detaliile ornamentale modelate de mesteri la fa|a locului, asistäm in cadrul stilului la о extraordinarä lärgire a gamei si tehnicii decorative, rezultänd о renastere extinsä a fronturilor stradale. Amploarea de manifestare a acestei viziuni creatoare capätä contur si la nivelul dezvoltärii masei construite a orasului Sighisoara. Nu face excepte nici contextui arhitectural al ariei noastre analizate, a cáréi recuzitä plastica este dominatä chiar si in prezent de solubile de fa^adä ale epocii tratate. Intipärirea caracteristicilor discutatei direcpii artistice asupra mediului urban al regiunii aferente sträzii Baier (Bulevardul 1 Decembrie) s-а infaptuit atät prin realizarea de constructi noi, concepute integral in spiritul gándirii arhitecturale in cauzä, cät si prin inser(ia, respectiv adaptarea intr-o fazä secundarä a plasticii istoriste, sub forma unor remanieri de fa^adä. ín lipsa unor investiga|ii mai aprofundate de parament, executate asupra unora din obiectivele zonei de front examinate, nu putem diferenfia exact, adicä la nivelul fiecärei clädiri, originea, mäsura, respectiv mijloacele impunerii curentului in cauzä. Dar in orice caz, aportul esenfial la conturarea atmosferei istoriste a regiunii urbane trebuie pus pe seama unor santiere ample, care au aplicat gustul sfärsitului de secol XIX sub forma unor rezolväri radicale si unitare de fafadä. Analizänd din acest punct de vedere regiunea de front nordic a sträzii Baier, putem scoate in evidenfä cel pu|in trei obiective nou ridicate ín a doua jumätate a anilor 1800. Clädirea cu cél mai mare efect arhitectural asupra zonei, edificiul Scolii Maghiare de Baiefi, actualul Liceu Mircea Eliade a fost realizatä in anul 1897.65 Fa|ada ei compusä pe 21 de axe poartä semnele unui istorism rezervat, bazat pe revalorificarea anumitor elemente plastice ale clasicismului. Monotonia parterului, generatä de sirul unitar al ferestrelor decorate cu imitati de chei de arc este usor contrapunctatä de compozita mai marcantä a traveelor laterale. La cele din urmä se aläturä si ritmica plastica a registrului de etaj, unde arhitectura de fafadä capätä rezolvare prin alternarea golurilor mai simple, terminate ín boltari falsi, cu deschiderile mai elaborate, purtänd coronamente pronuntate. Avem de a 65 Machat 2002, 66, 224.
