Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
166 I. Karácsony Mai mult, realizarea decorului nostru de fa^ada in mediul cultural säsesc, ori conturarea posibilelor sale antecedente ín amintitul cadru geografic mai indepärtat, ar coincide perfect cu mai noile viziuni conturate ín ultimele douä decenii asupra artei transilvänene de secol XVII. Acestea reevalueazá radical calitatea si rolul renasterii florale, conturänd adeväratele surse ale discutatului fond decorativ fitomorf in dimensiuni complet sträine de universul motivelor vernaculare maghiare.62 Päräsind cadrul celei din urmä expuneri morfologice, trebuie sä ne oprim pe scurt si asupra consecinfelor de ordin cronologic, pe care le au aceste stucaturi cu vrejuri asupra casei de care au aparfinut, datänd-o in a doua parte a secolului al XVII-lea. Limitarea decorului plastic in cauzä exclusiv asupra celor douä goluri de etaj (initial parter ínalt) din dreapta faiadéi (celelalte douä ferestre avänd о plasticä net diferitä), confirmä existenfa unui nucleu structurat in jumätatea nord-estic a edificiului. Toate aceste fapte vin in 62 Incadrarea amvonului bisericii de pe str. Kogälniceanu din Cluj, constituie un caz edificator in amintitul context ideatic. Acest etalon si sursä de inspirajie a unei serii intregi de construcjii interioare similare, subordonate spiritului plastic al renasterii florale, se aflä departe de orice intersecjie cu structurile artei populare maghiare, reprezentänd concepjia de sculptor a lui Elias Nicolai, un mester sibian, originär fie din Austria de Jos, fie din regiunea de nord al fostului Regat Ungar. (Kovács 2003, 152-155) sprijinul unui oarecare conjinut de veridicitate a imaginii oferite de Giovanni Morando Visconti, veduta inginerului militar italian folosind pentru zona sträzii Baier, eredem nu totalmente intämplätor, elemente conventionale similare unor case cu douä nivele. Pe urmele barocului sighisorean Direcfia esteticä a celor din urmä realitäfi de stil, distance de valorile originale si de fond ale plasticii renascentiste, prevesteste vizibil о schimbare a gustului creator. Influenzát larg de orientarea elitei habsburgice, mediul transilvänean al debutului de secol XVIII incepe sä se deschidä si el fa|ä de moda artisticä a noii epoci, materializatä in solufüle barocului räspändit deja la acea vreme in Europa Centralä. Dacä preluarea si insusirea noii viziuni poate fi bine urmäritä prin schimbarea de atmosferä ale multor orase, amprentatä pänä in prezent in mostenirea palatelor, cadrul predominant Protestant al Sighisoarei a evitat sä se ralieze in ordinea marilor centre baroce ale principatului. Arhitectura localä a anilor 1700, determinatä dar de premisele unei stäri socio-culturale, respectiv religioase bine definite, a ales in mare parte calea unui tip deosebit simplu al casei de locuit, lipsit aproape total de accesoriile decorative mai elaborate, ocolind preluarea modelelor elaborate de fafadä din recuzita noii direefii. La cel din Fig. 33. Casa cu nr. 19. О fatadä cu detalii plastice de secol XVII, respectiv XVIII.
