Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 161 studierea und stäri mai timpurii, aträgändu-ne atenpa asupra unor fragmente absolut interesante privind etapizarea edificiilor in cauzä. Amintim aici in primul ränd formarea incäperilor inferioare intr-o relaxe foarte stränsä cu exteriőrül, acest lucru fund subliniat de realizarea cälcärilor interioare la о cotä deosebit de apropiatä fajä de desfasurarea exterioarä a terenului. Cea din urmä dispunere orizontalä asociatä cu posibilitatea accesärii stradale directe a interioarelor in cauzä ne orienteazä sigur spre concluzia excluderii pentru zonele din urmä a unui functional de locuit, care in logica celor expuse trebuia sä fi fost amenajat incä din prima fazä a imobilului la al doilea nivel, materializat de la inceput sub forma unui parter inait. О asemenea conformare a nucleului exclude, evident, realizarea tuturor incäperilor superioare intr-o fazä unitarä, extinderea spapului util consumändu-se in realitate exclusiv prin executarea gangului si a camerelor amenajate peste trecerea acoperitä. Aceastä interpretare se sprijinä pe mai multe realitäp structurale ale edificiilor analizate, printre care este de amintit amplasarea la cote diferite a pardoselilor si a ferestrelor aferente nivelului superior, ansamblurile realizate peste accese constituind о parte distinctä, mai ridicatä, a imobilului. Demolarea casei cu gangul carosabil in cursul anului 1928, peste toate daunele unei asemenea acpuni, a avut in mod ironic si latura ei avantajoasä, permfiänd cunoasterea in profunzime a sistemului de elevape a obiectivului sortit desfiin^ärii. О fotografie de epocä, imortalizänd nefericitul moment al distrugerii, aratä desfacerea separatä intr-o primä etapä a corpului cu gangul carosabil, care - dupä cum se observä in imagine - a constituit о travee structural totalmente independentä de restül din dreapta clädirii, in cea din urmä fund conturatä chiar prin procesul dezafectärii masa primarä a obiectivului. Deoarece modul de desfacere a elevapei golului de acces prezintä urmele unei feseri partiale fa|ä de nucleu, presupunem convieptirea inipalä a célúi din urmä cu о poartä ziditä aproximativ pänä la jumätatea de inälpme a casei propriu-zise. Transformarea accesului simplu in gangul carosabil s-а operat prin realizarea in spatele golului a unui planseu de lemn suspnut de grinzi masive, ale cäror locasuri neregulate se pot distinge dar pe discutata fotografie a casei aflate in curs de demolare. О rezolvare similarä a acoperirii de acces s-а pästrat pänä in zilele noastre la о altä casä apropiatä celei discutate, aflatä pe flancul nord-vestic al sträzii Morii, sub Fig. 28. Demolarea casei cu trecere spre strada Morii. Fotografie de epocä din anul 1928. numärul 17.50 ín cazul celei din urmä construcpi, identificatä in vecinätatea zonei analizate, avem de a face cu о situape cu totul specialä. Nucleul clädirii, desfäsurat in dreapta gangului de-а lungul a patru axe, pästreazä detaliile unui decor parietal realizat conform inscrippei sale in anul 1568.51 Intrucät descrisele particularitäp de fa^adä, concretizate prin dispunerea la cote mai ridicate a incäperilor aflate deasupra gangurilor, au о reprezentare largä in cadrul zonei protejate, conchidem asupra aplicärii mai extinse la nivelul localitäpi a discutatei modalitäp de märire а caselor. Mai múlt, limitele practicii de extindere nu se rezumä doar la contextui local analizat. Vorbim de solupi de sporire a spapului de locuit, a cäror utilizare se regäseste pe scarä largä in evolupa de secol XVI-XVII a oraselor transilvänene, aducänd о schimbare radicalä, dar si о nouä etapä in formarea imaginii de ansamblu a mediului urban.52 50 Machat 2002,180. 51 Detaliul de decor parietal pictat a fost descoperit ín vara anului 2009. 52 Tot in aceastä perioadä sunt extinse cu gang si supraetajate casele din centrul Clujului, printre ele Casa Filstich Lőrinc, Casa Jósika, Casa Rósás, Casa Püspök, Casa Boghner (Gellyén) si Wolphard-Kakas. Acelasi fenomen se produce la vremea respectivä si in Sibiu. Aid cel mai elocvent exemplu este reprezentat de Casa Haller, al cärui proprietär, Petru Haller (t 1557) judele orasului isi va mari casa similar contemporanilor sái Clujeni. (Kovács 2001, 53-54, 55)
