Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 157 pare sä fie preluat de apadnia localä, si la fel de primejdioasä, a unor clädiri recente, cäror conformare esteticä si de volum arata nesansa din ce in ce mai fermä a reíntoarcerii áriéi urbane analizate pe fagasul unor strategii edilitare supuse normalitäpi, bunului simp dar si sensibilitäpi fafä de о mostenire arhitecturalä remarcabilä. Din perspectiva vedutelor de epocä. Sub efervescenja urbanä a epocii moderne - cäteva probleme de evolupe volumetricä Aparipa primelor ridicäri planimetrice ale celor mai importante asezäri, respectiv obiective militare transilvänene este insoptä nu intämplätor de räspändirea si ín acest mediu geografic а unui alt tip de document implicat in inregistrarea stärii de fapt a diferitelor zone. In for map a redatä in cadrul relevärii in plan a localitäplor se completeazä prin extinderea documentärii la nivelul imaginii de perspectivä concretizatä sub forma vedutelor. Majoritatea amintitelor surse a fost realizatä in scop militar, dar cu toate aceste utilizäri strategice gradul lor de autenticitate este unul foarte variat, deosebindu-se in funcpe de calitäple documentariste si de reprezentare ale diversilor autori. La toate aceste aspecte subiective se mai adaugä si schimbarea perceppei si a redärii imagistice pe liniile diferitelor curente si epoci ale artei vizuale. Dacä ilustratele de la sfärsitul secolului XVII sunt incä predominate de folosirea elementelor standardizate, si chiar pe alocuri imaginare, veacul urmätor aduce о nouä etapä de dezvoltare a genului, producänd nasterea unor surse fundamentale ale cercetärilor de evolupe urbanä. Prima vedutä cunoscutä a Sighisoarei apare in anul 1666. Ea face parte din setul de gravuri ale lui Johann Jacob Schollenberger44 infäpsänd orasele säsesti din Transilvania, publicate in cunoscutä lucrare a cronicarului de la Sibiu, Tröster.45 Redarea axatä pe elemente convenponale este una 44 Anumite lucrari dedicate oraselor säsesti utilizeazä deseori in forme gresite numele gravorului (H. F. Schollenberger in Machat 2002, 33). Eroarea poate fi explicatä in parte prin modul inconsecvent in care autorul isi semneazä cliseele. Pe seria vedutelor publicate in lucrarea cronicarului de la Sibiu, Johannes Tröster citim numele de H. J. Schollenberger (Tröster 1666, 364 [365]: 394 [395]; Zamfir 2010, 13, 46). Cu toate cä semnätura diferä in prima ei literä, aceasta apartine categoric aceluiasi gravor din Nürnberg, Johann Jacob, care íp mai semneazä si alte lucräri cu numele de Hans Jacob Schollenberger, folosindu-se probabil si de prenumele tatälui. (Grieb 2007,1374; Szalai - Szántai 2006, 141) 45 Tröster 1666,404 [405]; Szalai - Szántai 2006, pl. nr. 229. Fig. 22. Vedutä a orasului Sighisoara realizatä in anul 1666 de gravorul din Nürnberg, Hans Jacob Schollenberger. (Dupä Szalai - Szántai 2006) pe alocuri schematicä, nelipsitä deloc de inserpi fanteziste. Relevarpa ei in cadrul incercärii de reconstruire a unei realitäp arhitecturale pare a fi astfel net redusä. Peste toate aceste carenfe, care eliminä sansele extragerii unor informapi de detaliu, desenui rämäne totusi folositor ca sursä a unor cunostinp privind configurapa generalä a asezärii. Färä a evita vizorul unui tratament critic, putem distinge cäteva aspecte utile cum ar fi popularea aglomeratä a Orasului de Jos. Situapa e valabilä inclusiv asupra cvartalelor aferente sträzii Baier, unde gruparea caselor este articulatä de albia Saesului, dar si de douä cäi paraleie de circulape, terminate intr-un ansamblu al turnurilor de poartä. Pozipa si forma prezentatä a celor din urmä elemente de apärare aparpne färä echivoc in domeniul ficpunii, insä simpla lor existenjä ca obiecte urbane ale cartierului de sub cetate, ca si numärul lor,46 trebuie consideratä totusi un fapt real, confirmat ulterior prin amintitele ridicäri topografice ale secolului al XVIII-lea. La fei de realä este dominarea structurii suburbiei de cätre douä axe stradale paraleie, care in partea nord-esticä a acestei regiuni urbane se materializeazä prin Baiergasse si Heingäßken (actuala stradä Nicolae Iorga). Aproximativ acelasi nivel de veridicitate ne dovedeste si gravura inginerului militar italian, Giovanni Morando Visconti. Personaj marcant al evolupei arhitecturii militare transilvänene de la sfärsitul secolului al XVII-lea, Visconti isi are intre 46 Cum am mai precizat, cele douä harp realizate in prima treime, respectiv la mijlocul secolului al XVIII-lea atestä existenja a trei porp apärate cu turnuri: Tunul/Poarta Morii (Mühl Thor), Turnul/Poarta Baier (Bayer Thor) p о a treia construcpe similarä din vecinätatea spitalului Sf. Anton. Neprecizatä in nici una din legendele documentelor cartografice, numele céléi din urmä este vehiculat in literatura de specialitate sub forma de Poarta Spitalului, Spitalstor. (Leonhardt- Eberle - Frank 2009,158)
