Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
Sighisoara - structuri urbane, arhitecturale si stilistice 145 Dar ce dimensiuni putea avea pe atunci discutata locuire de sub cetate a localitä^ii, si ce rol a jucat in structurile ei incipiente detaliul urban conturat de strada Baier (Bulevardul 1 Decembrie) respectiv de strada Morii? Desi intrebarea pare a fi mai mult formata din perspectiva sanselor de fapt nule ale unui räspuns consolidat, miniatűrül mult discutatei analize morfologice nu evitä sä ne ofere detalii impresionant de precise si ín aceastä cauzä.24 Fára a ne läsa tentap de efectul supozitiilor sale spectaculoase, dar limitändu-ne in a acelasi timp la о pozipe lipsitä de ironie, vom incerca sä valorificäm aici aspectele realmente logice ale acestei constructii de interpretare. Dacä studierea refelei parcelare reprezintä un teren deosebit de labil al concluzionärilor de istorie urbanä, componentele principale ale tramei stradale pot fi considerate deja elemente constitutive relativ stabile, constante chiar si in limitele temporale largi ale unei dezvoltäri planimetrice indelungate. ín atare condipi fosta stradä Baier, Bulevard 1 Decembrie din prezent, axul actual al alcätuirii stradale a Orasului de Jos, documentat sub forma unei ártere largi de circulape incä pe plansa primului plan al localitäpi din anul 1735,25 trebuie acceptatä ca о bazä structural si evolutivä (aläturi desigur de actuala Piajä Hermann Oberth) incä din etapa de nastere a cartierului de suburbie.26 Altfel zis, statutul compoziponal deosebit al cäii discutate de circulape, prioritatea ei ca si component marcant, relativ central al re^elei planimetrice, demonstreazä de asemenea si prioritatea cronologicä a elementului in contextui zonei de sub cetate. Ca urmare, conturarea árterei stradale in cauzä poate fi plasatä undeva in preajma inceputului procesului de formare a Orasului de Jos. Cea din urmä constatare ne este oarecum utilä din perspectiva incadrärii aproximative in timp a sectorului analizat, care finind situat la nord-vest de regiunea superioarä a sträzii Baier, relaponeazä si la un anumit nivel cronologic cu menponata linie de circulape, pe care о flancheazä. * 24 Niedermaier 1979, fig. 70-71. 25 Plánul Sighisoarei din anul 1735 realizat de inginerul topográf Lindemann, Kriegsarchiv, Viena. Reprodus de Borbély 1943,199, 202, 218, fig. 10. 26 Prezenfa spitalului in apropierea sud-vesticä a piefei semnaleazä, conform standardelor medievale de amplasare a acestor a^ezäminte, una dintre limitele suburbiei. Acesta fund la о distanda deosebit de redusä fafä de zona centralä, putem sä ne gándim pentru acea vreme la о dezvoltare а suburbiei concentrate in direcpa opusä a nucleului, exact in zona sträzii Baier. Perioada urmätoarelor trei secole se caracterizeazä prin lipsa totalä a surselor referitoare la evolupa structurii planimetrice a Orasului de Jos. Acest hiat informaponal este recompensat -abia prin consemnärile inceputului de secolul al XVII-lea, dar mai ales prin edipile cartografice ale urmätorului veac, care ne-au deschis orizontul primelor date sigure si directe, devenite de fapt si cele mai utile in cadrul analizei planimetrico-urbane pe care am asumat-o. Sirul atestärilor de nume stradale referitoare la structura zonei cercetate debuteazä prin documentele anilor 1600, in care incep sä aparä denumirile de Baygrass/ Bayers-Gas si Millgass, identificate cu actuala arterä de circulate a Bulevardului 1 Decembrie (Baiergasse), respectiv cu Strada Morii (Mühlgasse).27 Cu un secol mai tärziu are loc si prima documentare a planimetriei localitäpi sub forma unei härp realizate in anul 1735 de cätre inginerul topográf Lindemann.28 Ridicarea e focusatä in mod vizibil asupra retelei stradale, prezentänd cvartalele centrale mai aglomerate sub forma unor unitäp nedivizate, tratate uniform. Cu toatä aceastä neglijare a sistemului de lotizare, lucrarea cartograficä in cauzä ne rezervä cäteva detalii deosebit de importante in avansarea prezentei analize. Sursa surprinde zona aflatä de-а lungul flancului nordic al sträzii Baier departajatä in douä formapuni urbane, delimitate de о ramurä sud-esticä a sträzii Morii (Miihlgasse) racordatä deja la acea vreme asupra árterei principale (Baiergasse). Cum se poate descifra din semnele convenponale ale desenului,29 legätura celor douä cäi a fost soluponatä sub forma unei trecätori boltite (Mühlgassloch). Ea s-а deschis ín masa construitä a frontului stradal, semnaländ prezenja deja in prima treime anilor 1700 a acelui pasaj carosabil, care integrändu-se in parterul unei case de locuit a asigurat comunicarea celor douä trasee 27 Schuller 1934, 74, plansa Die Stadt um die Mitte des 17.-, Tröster 1666, 405. 28 Plan der Stadt Schaesburg. Harta de face parte din Prospect und Grundriss deren Staette mid Granitz Paessen in Sibenbürgen. Zu der Geographisch- und Topographischen Beschreibung Gehörig. Anno MDCCXXXVI. Zusammen Getragen von Johann Conr. von Weiss. Kayserl. Ingenieur Obrist Lieutenant und Fortifications Director in Siebenbürgen. Publicat de Borbély 1943, 202, 218, fig. 10. 29 Scoaterea in evidenjä a zonelor boltite (indiferent de caracterul calotei) prin bararea dea-lungul celor douä diagonale a suprafejei acoperite este о convenpe räspänditä in standardele de reprezentare planimetricä a secolului XVIII. Un asemenea detaliu poate fi observat si pe ambele härp ale orasului Sighisoara, marcänd punctui de intälnire sträzilor aduse in discupe.
