Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35. (2014-2015)
Articles
SIGHISOARA - STRUCTURI URBANE, ARHITECTURALE SI STILISTICE. CÁTEVA PROBLEME PRIVIND EVOLUJ IA ZONEICITADINE DIN REGIUNEA STRÄZII MORII (MÜHLGASSE) SI A BULEVARDULUI1 DECEMBRIE 1918 (BAIERGASSE) ISTVÁN KARÁCSONY Cuvinte cheie: Sighisoara, istorie urbanä, istoria arhitecturii, renastere, baroc, istorism, Secession, functionalism, socialism-modernist, arhitectura postdecembristä Keywords: Sighisoara, urban history, history of architecture, Renaissance, Baroque, Historicism, Art Nouveau, Functionalism, Socialist Modernism, post-December architecture О zonä citadinä cu traditie istoricä deosebitä de peste sapte secole, un patrimoniu construit de о diversitate stilisticä remarcabilä, dar о realitate actualä dezolantä - iatä cäteva dintre factorii si contradictiile care ne-au orientat interesül asupra detaliului urban sighisorean situat intre Bulevardul 1 Decembrie 1918, strada Morii, si strada Octavian Goga. Folosindu-ne de posibilitälile analizei surselor cartografice, respectiv a celor vizuale, am parcurs dezvoltarea planimetricä si arhitecturalä a unui cvartal important al Orasului de Jos, urmärind formarea unor valori estetice, dar si disparitia regretabilä a acestora sub invazia nonvalorilor comunismului, precum si ai marii democratiipostdecembriste. Centrul istoric al Municipiului Sighisoara indus ín maré parte pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO1 datoritä fondului säu construit de о valoare excepfionalä, pästreazä in ansamblul säu deosebit si cäteva sectoare destructurate, care prin starea lor urbanisticä actualä ridicä serioase intrebäri privind tratarea si exploatarea corespunzätoare a unei mosteniri arhitectonice de importanfä mondialä. Un astfei de cadru al localitäfii este cel delimitat de Bulevardul 1 Decembrie 1918 si strada Morii, respectiv str. Octavian Goga a cärei condifie fizicä, esteticä si funcfionalä se dovedeste a fi rezultatul a mai multor decizii defectuoase aduse in cursui ultimelor decenii in domeniul sistematizärii si conservärii Orasului de Jos.2 1 Dosarul depus de Guvernul Romáméi la Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, si acceptat in decembrie 1999 (sesiunea Rabat, Maroc), a solicitat includerea pe lista siturilor protejate a cetarii Sighisoara aläturi de о mare parte a regi unii sale aferente, identificate in structurile Orasului de Jos. Printre cele din urmä se numärä cvartalele sud-vestice din aria Bulevardului 1 Decembrie si a sträzilor Morii, respectiv Octavian Goga. 2 Starea recentä a entitätii urbane tratate este bine ilustratä de seria fotografiilor aeriene realizate asupra localitätii in anul 2012 de cätre Berecki Sándor si Czajlik Zoltán, cärora le multumesc si pe aceastä cale pentru furnizarea valoroaselor imagini de ansamblu. Berecki - Czajlik - Soós 2012, 100. Operarea in zona discutatä a unor eliminäri masive de materie construitä, cu sacrificiul distrugerii pe alocuri de obiective valoroase pe plan istoric, a fost plusatä in gravitate de repopularea parf ialä a hiatui ui creat cu inser|ii arhitecturale noi, net problematice atät prin integrarea adaosului in mediul existent, cät si prin nivelul in sine al elaborärii substan|ei propuse. Avänd in vedere aceastä stare de fapt am decis supunerea discutatei arii citadine unei „anchete” mai ample. Suntem absolut constienfi de dimensiunile, respectiv riscurile problematizärii alese, devenite mult prea sensibile, printre altele, prin interferenfele sale cu anumite chestiuni generale incä neclarificate ale urbanismului medieval transilvänean. Suntem de asemenea departe de a ne considera acreditaji in solujionarea unui subiect cardinal al istoriografiei regionale, preten{iile noastre in cauzä fiind múlt mai modeste, restränse la trecerea in revistä a dezvoltärii unei subentitäh urbane - rezervatä, binein|eles, in limitele datelor, instrumentelor, respectiv enunfurilor, pe cät posibil, decente. Metodele demersului prezent sunt dominate de mijloacele aduse din domeniul istoriei artei, pe care am incercat sä le instrumentäm aläturi de posibilitäfile cercetärii urbane in sprijinul reintroducerii in MARISIA XXXIV-XXXV, 2014-2015, p. 139-188.
