Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Istorie din 24 aprilie a. c., apäru un articol de la un anonim din Satu Mare, in care se afirmá: cum cá aid пи este niciun román, cum cá in mine se aflá in§elati, deoarece nu sunt maghiar, precum au crezut ei; ba incä invát limba románé in gimnaziu §i fanatizez pe studentii románi, ii aduc acolo, ca sä-§i denege nationalitatea maghiarä! Cá in bisericá folosesc limba románé, §i se mirá: cum de nu se ráscoalá in contra mea poporul? Cá visez despre о Daco-Romänie, dar nu ma vor läsa: ca sá impártesc in bucáti teritoriul coroanei Sfäntului §tefan §i sä mistific Sfänta Constitutiune. La articolul acesta, am trimis eu räspuns tot la acela§i jurnal, dar pe semne nu-l vor da la luminä”. In acest context, Petru Bran solicitä Ordinariatului diecezan trimiterea unui memoriu colectiv al tuturor ierarhilor uniti §i neuniti cätre autoritäre politice centrale, pentru ca aceste agitatii impotriva natiunii §i limbii románé sä Tnceteze: „Eu in contra agitärilor de felul acesta §i in contra urmärilor lor funeste, nu aflu in imprejurarea de fatä, cänd nici Sinod, nici Congres national sau altä adunare, care ar avea chemarea de a ne lecui durerile §i a ne alina ingrijorärile, nu-i in prospect sä se producä: decät ca Preasäntia Voasträ, impreunä cu Excelentele §i llustritätile Lor, Domnii Mitropoliti §i Episcopii románi greco-catolici §i greco-orientali, sä vä indurati a su§terne un protest colectiv la fnaltul Minister de Interne §i cel de Cult, §i pänä cänd ar avea ocaziunea natiunea intreagä a-§i manifesta gravamintele §i formula doririle juste”. In 25 mai 1867, räspunsul Ordinariatului denotä о prudentä tacticä, influentatä de premisele noului climat politic dualist, cerändu-i vice-protopopului Bran sä se apere de acuze pe cale gazetäreascä: „...Frätia Ta apärä-ti onoarea pe acea cale pe care e§ti atacat, de cumva nu ti-ar primi jurnalul in care e§ti atacat, atunci apärä-te in alt jurnal”102. Dupä mai multe investigatii ale cauzei disensiunilor dintre Petru Bran §i о parte а credincio§ilor säi, efectuate de comisii delegate de Ordinariat, compuse din vicarii Demetriu Coroianu §i Mihail Pavel §i vice-protopopul de Baia Mare, Teodor Szabó103, sub presiunea climatului politic dualist, a Magistratului urban din Satu Mare §i a partidéi credincio§ilor maghiarizati, Ordinariatul va lua, in anul 1869, decizia durä de а-l suspenda pe Petru Bran din postul de paroh al comunitätii din Satu Mare. Totu§i, Petru Bran va continua sä functioneze ca profesor gimnazial ín Satu Mare, iar in anul 1874 va fi dispus ca preot in parohia Santäu104, conferindu-i-se ulterior §i titlul de „protopop emerit”105. Chiar dacá a fost victima climatului politic nefavorabil romänilor, imaginea marelui patriot Petru Bran rämäne cea zugrävitä de canonicul Victor Bojorin anul 1937: ,,...cu dreptul se poate spune cä tot ce s-а intämplat pe acele vremuri in ora§ul §i judetuI (comitatui, n.n.) Satu Mare, tot ce s-а fäcut bine, tot ce s-а lucrat pentru biserica §i neamul romänesc: toate se datoresc initiativei, zelului §i muncii inteligente §i perseverente, a pärintelui Petru Bran”106. Dupä decesul säu din 10 octombrie 1877, romänismul din Sätmar pierde térén, iar in Satu Mare, decade „sfänta cauzä a Bisericii §i natiunii románé”107. Emiterea, in 23 iulie 1860, a decretului ministrului de justitie imperial, Francisc Nádasdy, privind egalitatea tuturor natiunilor din imperiu §i posibilitatea utilizärii limbilor nationale in justitie, influenteazä redactarea memoriului inteligentei 1U' ANRCJ-FEG, Act 1423/1867, ff. 1-3 r. 103 Ibidem, Act 1190/1868, ff. 101-109 v., 122 r.-v., 169-175 v., 178-179 v„ 183-184 v., 187-188 v.; Act 3605/1868, ff. 2-3 r.; „Albina”, nr. 37/1868. 104 Ibidem, Act 3661/1874, f. 1. 105 Ibidem, Act 1334/1875, f. 1 r.-v. 106 Victor Bojor, Canonicii..., p. 76. 107 Ibidem. 94
