Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ciprian Rigman: Activitatea cultural-na ţională a protopopilor din Episcopia Greco-Catolică de Gherla în anii regimului politic liberal (1860-1867)
Istorie Insistenta cu care vice-protopopul Bran §i-a urmärit cauza T§i va aräta roadele, pentru cä, Tn august 1859, episcopul romano-catolic de Satu Mare, Mihail Haas, face cunoscut Ordinariatului diecezan ordinul Locotenentei cezaro-rege§ti de la Oradea, care cuprindea acceptul Ministerului cu privire la Tnfiintarea catedrei de limba romänä Tn cadrul gimnaziului sätmärean. Pentru moment, predarea limbii románé urma sä se facä gratuit, iar ca „profesor suplininte”, episcopul Haas Tl recomanda Ordinariatului pe Petru Bran79. Pentru buna desfä§urare a actului predärii limbii románé, episcopul Haas Ti va solicita omologului säu gherlean trimiterea cätorva exemplare din lucrarea Gramatica romäneascä, scrisä Tn limba latinä chiar de cätre loan Alexi, Tncä de pe vremea cänd era cleric la Viena80. Deschiderea catedrei de limba §i literatura romänä la gimnaziul din Satu Mare, va avea loc la 12 octombrie 1859, cu Petru Bran Tn postul de profesor suplinitor81. In perioada care a urmat, eforturile lui Petru Bran s-au concentrat atät asupra obtinerii remuneratiei profesorale din partea statului, cät, mai ales, asupra progresului fäcut de elevii gimnazi§ti romäni la limba maternä. Tn 10 octombrie 1860, la finele primului an de studiu, Petru Bran Tn§tiinta Ordinariatul cu privire la „progresul imbucurätor fäcut de cei 46 de tineri romäni gimnaziali in limba maternä de anul trecut” цi propunea ca, pentru anul §colar 1860/1861, numärul de ore alocate säptämänal studiului limbii románé sä creascä la 4: „...sä se tinä prelegeri in toatä säptämäna miercuri dupä-amiazä douä ore §i sämbätä dupä-amiazä douä ore”. Tn 24 octombrie 1860, Ordinariatul Ti räspunde vice-protopopului Bran, läudänd särguinta de care dä dovadä Tn predarea limbii románé Tn gimnaziul sätmärean: Jncät e pentru progresul fäcut in limba romänä, ne bucuräm §i speräm cä §i pe viitor M. On. Frätia Ta tot cu acela§i zel §i energie sä propui acel studiu, ca §i in trecut, despre care lucru nici nu ne indoim”82. Pentru anul §colar 1861/1862, Petru Bran solicitä ridicarea numärului prelegerilor de limba romänä la 6 ore säptämänal §i a celor de religie la 8 ore säptämänal. Dupä ce obtine acordul corpului profesoral gimnazial, Petru Bran se adreseazä Locotenentei maghiare pentru a primi acceptul „propunerii ca in planul scolastic pe anul viitor limba romänä sä aibä 6 ore pe säptämänä”. Solicitarea viceprotopopului Bran este sprijinitä §i de scaunul episcopal gherlean care trimite, Tn 2 august 1861, о scrisoare Tn acest sens cätre Locotenenta maghiarä83. Ca urmare a ponderii din ce Tn ce mai mari a numärului de ore de limba romänä din programa §colarä a elevilor gimnaziului de stat din Satu Mare, Tncepänd cu anul §colar 1861/1862, liceul este clasificat Tn rändul celor mixte, avänd recunoscute douä limbi de predare: maghiara §i romána. Conferirea noul Statut de liceu cu predare bilingvä este anuntatä de Petru Bran Tntr-un articol publicat Tn periodicul „Amicul §coalei”, din anul 1862: „§i iatä cä statul, in Consiliul locutenential regese, in 21 octombrie 1861, nr. 58244, declarä gimnaziul catolic din Satu Mare de gimnaziu mestecat, cu limba ajutoralä romänä. (...) Inalta cancelarie aulicä ungaricä, in 21 decembrie 1861, nr. 15657, din пои numärä gimnaziul de Satu Mare intre cele mestecate, iar in consiliul locut. regese, conform acestei deceziuni, in 12 februarie a.c., nr. 95207, demanda 79 ANRCJ-FEG, Act 2684/1859, ff. 1-2 r. 80 Ibidem, Act 3348/1859, f. 1. 81 „Amicul §coalei”, nr. 13/1862, pp. 99-101. 82 ANRCJ-FEG, Act 1845/1860, ff. 1 r.-v., 3 r.-v. Actui este publicat in Mi§carea nationalä..., vol. Ill, p. 235. 83 Ibidem, Act 1302/1861, ff. 1-3 v. 88
