Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal
Marisia XXXII-XXXIII initiative. Este de altfel aproape incontestabil cä aceastä ultimé initiativä a fost dezvoltatä cu prilejul deschiderii Muzeului Brukenthal. Din punct de vedere istoriografic surprinde faptul cä Muzeul Brukenthal nu este privit ca un factor important al istoriei institutiilor §tiintifice pentru prima parte a secolului al XlX-lea.65 Dintre prevederile initiativei din 1817 meritä retinut faptul cä se Tncerca depä§irea eruditiei generale pentru a se concentra asupra progresului §tiintelor istorice. Scopul asociatiei rämäne Tntocmirea unei istorii cuprinzätoare a Transilvaniei. Noua istorie, bazatä pe documente, era preväzutä sä Tnceapä cu epoca romanä §i sä fie continuata, punänduse accent deosebit pe istoria medievalä §i cea a principatului transilvan, pänä Tn secolul al XVIII-lea. Ca о primä etapä era preväzut, din nou, sä se adune materialele necesare, adicä sä se Tntocmeascä editii de izvoare istorice, pentru lucrarea istoricä de sintezä.66 Despre initiatives de crearea unor asociatii §tiintifice säse§ti se poate deci concluziona cä eie erau lipsite de sustinere politicä, lucru care a cauzat Tntr-un fei e§ecul tuturor demersurilor. О oarecare compensare a acestui handicap TI reprezintä numeroasele publicatii §tiintifice din partea intelectualilor sa§i. Cazul initiativelor maghiare este opusul situatiei säse§ti. Societatea pentru Cultivarea Limbii Maghiare (Magyar Nyelvmívelő Társaság) cu sediul la Tärgu Mure§ este rodul unei initiative a lui Aranka György care a fost, ca §i Filtsch §i ca о parte Tnsemnatä a intelectualitätii säse§ti §i transilvane, membru al lojei francmasone de la Sibiu. Societatea lui Aranka a fost Tnfiintatä la Cluj ín 1791 §i se bucura de sustinerea Dietei, fiind prezidatä de contele Bánffy György.67 Fortei de mobilizare a Societätii pentru Cultivarea Limbii Maghiare se datoreazä unele lucräri de baza referitoare la istoria Transilvniei68, chiar dacä recenzia primei publicatii a Societätii din 1796 din Siebenbürgische Quartalschrift este foarte criticä.69 Din cadrul Societätii pentru Cultivarea Limbii Maghiare se desprinde о initiativä de Tnfiintare a unei alte societäti, а cärui pre§edinte urma sä fie tot contele Bánffy György, §i anume a Societätii Filoistorice (Societas philohistorum).70 Aceasta a fost, spre deosebire de Societatea pentru Cultivarea Limbii, о asociatie sustinätoare, membrii ei par sä fi fost ale§i dupä potentialul lor financiar, nu ca Tn cazurile societätilor tratate pänä acum dupä potentialul lor §tiintific. Scopul principal al Societätii Filo-istorice era asigurarea cadrului financiar pentru reeditarea unor opere istorice mai vechi devenite inaccesibile Tntre timp, respectiv pentru editarea de manuscrise. Trausch a ata§at amintitului convolut referitor la societäti §tiintifice din Transilvania cäte о listä de membri a celor douä societäti maghiare. Cea a Societätii Filo-istorice poate fi caracterizatä ca dominatä de reprezentanti ai nobilimii maghiare din Ardeal,71 mai departe sunt de 65 Gudrun-Liane Ittu sau Christine Lapping nu aprofundeazä acest aspect aproape deloc, resträngändu-se asupra colectiilor Tn sine. Gudrun-Liane Ittu, Geschichte des Brukenthalmuseums, Sibiu, 2003; Christine Lapping, Die Sammlung des Freiherren Samuel von Brukenthal. Eine Untersuchung zur Geschichte und zum Charakter der Sammlung im Hermannstädter Museum, Bra§ov-Heidelberg, 2004. 66[ Klein, J.T.], Vorgeschichte, p. 146f. 67 ABN, cota IV.F.1 Tq.166, Nr. 9. 68 Elemér Jancsó, Aranka György, in: Elemér Jancsó, (ed.), Studii literare, Bucure§ti, 1983, p. 220- 257. Elemér Jancsó, Az erdély magyar nyelvmivelő társaság iratai, Bucure§ti, 1955. 69 Vezi recenzia nesemnatá a lucrárii A Magyar Nielv-mivelő Társaság Mukáinak eslö darabja, Hermannstadt/Sibiu, 1796, ín: Siebenbürgische Quartalschrift, 5 (1797), p. 266-178. 70 [Klein, J.T.], Vorgeschichte, p. 145. 71 ABN, cota IV.F.1.Tq.166, Nr. 58 43
