Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Thomas Şindilariu: Începuturile cercetării ştiinţifice a Transilvaniei între francmasonerie şi Samuel von Brukenthal
Istorie putem consemna cu о oarecare u§urare e§ecul proiectului universitätii protestante transilvane. Institutii precum universitätile dau dovadä, de obicei, de о durabilitate remarcabilä. Din acest punct de vedere este incontestabil totu§i cä aici s-а irosit о §ansä unicä de a crea un mediu important pentru dezvoltarea vietii intelectuale transilvane. Avänd in vedere evolutia din urmätoarele douä decenii sau chiar secole putem concluziona Tn privinta dezvoltärii §tiintifice a comunitätii germane din Transilvania cä, fortele ei de coeziune au fost suficiente sä dezvolte doar societäti §tiintifice, care s-au remarcat Tnsä printr-o productie literarä remarcabilä. Dezvoltarea unor institutii de specialitate, dotate cu posturi pentru profesioni§ti recunoscuti17, а devenit punctui slab ai vietii §tiintifice säse§ti. íncercárile Tntreprinse pentru a depä§i aceastä stare au fost Tntreprinse ori tärziu, chiar prea tärziu18 sau sub auspiciile unor ideologii totalitariste.19 Concluzia este evidentä: ar fi fost definitiv mai Tntelept, dacä sfaturile lui Brukenthal ar fi fost urmate la timp! „Noile erori §i moravurile deplorabile” mentionate mai sus au rämas deci parte integrantä a bagajului intelectual cu care studentii transilväneni se Tntorceau de la universitätile din Germania protestantä. insä, ceea ce Tn ochii unei conduced de stat timide pärea a fi о depravare, pentru tineret reprezenta spiritui epocii, lluminismul. Este necesar sä mentionäm, Tn acest context, cä Tn timpul domniei Mariei Theresia, Curtea de la Viena a dovedit о atitudine ambivalentä fatä de lluminism. Pe de о parte doctrina catolicä a statului dädea na§tere la un scepticism profund fatä de lluminism - о stare de fapt putin surprinzätoare, avänd Tn vedere cä promovarea lluminismului era emblematicä pentru Prusia, inamicul din Räzboiul de §apte Ani, abia terminat. Pe cealaltä parte, nevoia de modernizare §i reforme a Monarhiei Habsburgice era imposibil de gestionat färä implicarea unor spirite iluminate - astfei personalitäti precum Gerhard van Swietens sau Joseph von Sonnenfels s-au bucurat de posibilitäti considerabile Tn acest sens.20 In cadrul istoriei asociatilor secolului al XVIII-lea Ti revine nu doar rolul dezvoltärii formelor premergätoare ale culturii asociative burgheze din secolul al XIX- lea, ci totodatä descoperirea §i cultivarea unui scop abstract, ca prilej al asocierii. Forma cea mai räspänditä de asociere din „secolul sociabil”, precum este numit secolul al XVIII-lea de Ulrich im Hof,21 a fost la scarä europeana francmasoneria. La 17 Franz Zimmermann, Mehr Fachmänner für unser Schrifttum, Hermannstadt/Sibiu, 1925. 18 Vezi planurile lui Georg Eduard Müller pentru Tnfiintarea unei universitati germane la Sibiu sau a unei sectiuni a Institutului pentru Studii Germane Sudesteuropene. Harald Roth, Deutsche Universität Hermannstadt. Pläne zur Gründung einer deutschen Universität in Siebenbürgern in den Jahren 1918 bis 1920, Tn: Halbasien 2 (1992), p. 50-56; Vasile Ciobanu, Die Hermannstädter Sektion des Instituts für südostdeutsche Studien, 1922-1936, Tn: Forschungen zur Volks- und Landeskunde 26 (1983), torn. 1, p. 82-86. 19 Referitor la fondarea Institutului de Cercetare al Grupului Etnic German, respectiv a Sectiunii Sibiu a Filialei de la Cluj a Academiei RPR vezi: Harald Roth, Wissenschaft zwischen Nationalsozialismus und Stalinismus. Vom Forschungsinstitut der Deutschen Volksgruppe in Rumänien zum Forschungsinstitut für Gesellschaftswissenschaften der Rumänischen Akademie, Tn: Mathias Beer §i Gerhard Seewann, (ed ), Südostforschungen im Schatten des Dritten Reiches. Institutionen, Inhalte, Personen, München, 2004, p. 123-133. 20 H M. Scott, Reform in the Habsburg Monarchy, 1740-1790. Tn: Enlightened Absolutism. Reform and Reformers in Later Eighteenth-Century Europe, ed. H.M. Scott, Michigan, 1990, p. 145-187; aici p.164. 21 Ulrich Im Hof, Das gesellige Jahrhundert. Gesellschaft und Gesellschaften im Zeitalter der Aufklärung, München 1982. 34
