Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXII-XXXIII Culoarul strategic al Dunärii care sträbate acest imens areal, a avut, are §i va avea о mare importantä politicä, economicä §i militarä. Trebuie mentionat cä acest mare fluviu care sträbate Europa de la vest la est nu a fost doar о zóna de falié nici Tn vremea limesului roman, de-а lungul sáu realizándu-se confluente strategice. Departe de a fi doar о zonä de falié, el a fost §i о cale de comunicare, un coridor logistic, о cale de navigatie (e drept, destul de anevoioasä Tn zona Portilor de Fier pänä spre sfär§itul secolului al XlX-lea) §i un liant pentru populatiile träitoare de-а lungul ei §i pe ambele sale maluri. Bätränul Istros, Donaris, Danubius, Duna, Donau sau Dunäre, cum a fost numit Tn ultimele trei milenii de populatiile träitoare pe malurile lui a fost un drum fára pulbere de-а lungul cäruia s-au mi§cat §i s-au statornicit populatii, dar, Tn vremuri de invazii §i situatii conflictuale, s-au efectuat pe aici manevre strategice la care au participat importante grupäri armate, Tncepänd cu falangele macedonene §i legiunile romane, continuänd cu flotele bizantine, armatele cruciate, ienicerii §i spahii otomani, imperialii habsburgi, trupele tariste dar §i armatele moderne din timpul celor douä mari conflagratii mondiale. Culoarul strategic maritim, ca §i cel al Dunärii, nu a fost о zonä conflictualä permanentä, cu cäteva exceptii. Acest coridor strategic trebuie mentionat deoarece Tn spatiul maritim sau Tn proximitatea sa s-au trasat, Tn decursui timpului, о serie de falii ale cäror efecte popoarele din zonä le suportä §i astäzi. íntre acestea, cele mai importante falii sunt cele dintre cretinism §i islamism, dintre civilizatia occidental §i cea musulmanä, peste care se va suprapune cea dintre catolicism §i ortodoxism, active Tndeosebi dupä anul 622, Marea Schismä din 1054, Tn timpul cruciadelor dar §i о datä cu aparitia §i dezvoltarea Imperiului Otoman. Aläturi de acestea vor mai apärea alte nenumärate falii determinate de constructii geopolitice arbitrare §i interesate. In decursui istoriei, cele trei täri romäne§ti au reprezentat pentru imperiile vremii, atät teritorii asupra cärora au Tncercat sä-§i Tntindä dominatia cät §i zone de sigurantä strategicä sau zone-tampon, cu importante efecte de falié. íntr-adevár, teritoriul romänesc a reprezentat Tncä din antichitate о zonä-tampon a limesului Imperiului Roman, similarä regatelor clientelare - Palmyra, ludeea, Numidia sau Mauritania satrapiilorde granitä ale Imperiului Persan ori märcilor carolingiene. Incepänd cu epoca modernä, cänd a Tnceput sä se contureze conceptui statelor-tampon (ca parte a teoriei echilibrului puterii, care §i-a fäcut loc Tn gändirea §i diplomatia strategice din secolul al XVII-lea), tärile romäne§ti vor deveni, partial sau Tn totalitate, zone-tampon pentru imperiile vecine (otoman, habsburgic §i rus). Tnglobänd Transilvania la sfär§itul secolului al XVII-lea (1699), Cancelaria Aulicä de la Viena nu au mai avut unde sä-§i creeze о zonä de sigurantä strategicä (zonä-tampon) la frontierele sale estice, tärile romäne§ti extracarpatice, care ar fi constituit о zonä idealä de sigurantä pentru Imperiul Habsburgic fiind vasaié deja Imperiului Otoman §i reprezentänd о zonä-tampon a ínaltei Porti. ín aceste conditii, austriecii au fost nevoiti sá-§i creeze о zonä de sigurantä interioarä, la adäpostul Carpatilor de Curburä, Tn spatiul actual al judetelor Harghita, Covasna §i, partial, Mure§, zonä cu traditie Tn politica expansionistä spre est §i sud-est a Coroanei Sfäntului §tefan, colonizatä de aceasta cu sa§i, secui §i teutoni26. Zona era idealä pentru politica de apärare a frontierei estice a Imperiului, ea reprezentänd un spatiu de sigurantä strategicä interioarä, protejatä de un obstacol extrem de puternic - lantul 26 Ulterior, cavalerii teutoni au fost alungatii de Andrei al ll-lea, fiind colonizati Tn prusia Orientalä §i creänd probleme deosebite Regatului Poloniei. 25
