Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Marisia XXXII-XXXIII ín perioada celui de-al doilea räzboi mondial, Dunärea, Carpatii §i zona litoralului vestic al Marii Negre au fost implicate Tn conflagratie, servind drept teatru de operatiuni pentru armatele aflate in conflict. Putern concluziona cä timp de aproape trei, incepänd cu sfär§itul secolului al XVIII-lea §i pänä in a doua jumätate a secolului al XlX-lea, dar §i dupä aceea, practic pänä la sfär§itul celui de-al doilea räzboi mondial, principatele Románé §i apoi, Románia sau párti din ea, au fost folosite de cátre marile puteri europene drept monedá de schimb, teatru de operatiuni militare sau au servit la actiuni politice de diversiune. Geopolitica Dunárii de Jós a urmat, ín pártile ei esentiale, geopolitica Márii Negre. Marele ,,/ac särat“ a fost, din punct de vedere istoric, un loc de confruntare pentru lumea ortodoxá rusá, lumea musulmaná turcä §i Europa, controlul acestuia fiind foarte important din punct de vedere militar-strategic, dar §i economic. „Lac turcesc“ timp de peste trei secole, va deveni, pe parcursul secolului al XlX-lea §i la Tnceputul secolului XX un condominium ruso-turc, pentru ca, ulterior, pe durata fiintärii Uniunii Sovietice, sä fie, ín cea mai mare parte a sa, un veritabil „lac rusesc" Geopolitica Márii Negre s-а schimbat profund dupä präbu§irea Uniunii Sovietice. ín prezent, structura geopoliticá a zonei Márii Negre, dar §i a Europei de Centrale §i de Sud-Est, incluzänd Carpatii, Balcanii §i Dunärea Inferioará este marcatä de douä dinamici principale. Prima este reprezentatä de ínlocuirea semnificativä a influentei sovietice cu cea americanä, care la rändul ei se aflä in competitie cu ambitiile franceze §i germane. A doua dinamicä este reprezentatä de aparitia unei axe a energiei care leagä resursele Asiei Centrale §i Márii Caspice de Balcani §i U.E. Noua geopoliticá a Märii Negre indicä о competitie clarä intre mari puteri. Cu Rusia in retragere (pänä la venirea lui Putin Ia putere), S.U.A., Franta §i Germania sunt noii actori externi principali care se luptä pentru influentä in regiune. La rändul säu, Turcia, tarä aflatä in plin „boom economic“ §i cu о populatie tänärä, in cre§tere, aspirä la un rol tot mai activ in zonä. 2. Geostrategia europeanä §i remanentele unor efecte de falié íntr-o mare mäsurä, in epocile modernä §i contemporanä, asupra céléi mai párti a spatiului amintit §i-au manifestat dominatia, directä sau indirectä, autoritätile habsburgice ori cele tariste de la Sankt Petersburg, respectiv cele sovietice de la Moscova. Evident, aceste stäpäniri sau influente indirecte i§i vor puné amprenta indestructibilä asupra poporului sau populatiilor asupra cärora s-au manifestat, atät din punct de vedere economic, politic §i cultural, cät §i al mentalului colectiv. Rareori au ripostat romänii la procesele frontierei in plan economic, actul lor de reactie manifestándu-se in primul ränd, in plan cultural. Explicatia este simplä: fenomenele de frontiéra la adresa poporului román au inceput, fie cä s-au produs pe vremea fanariotilor, in epoca capitalistä sau kominternist-sovieticä, prin atentate bine organizate la adresa culturii romäne§ti22. Reactia culturalä a romänilor a fost urmatä 22 Imediat dupä evenimentele din 1989, concomitent cu sfär§itul ceau§ismulul s-au redeclan§at agresiuni specifice procesului komintemist, cum ar fi: antieconomie (industria romänä este о grämadä de fier vechi), antieducatle, demitizare, gnoseologie agresivä, Eminescu este un protofascist, poporul román este vegetal, romänii sunt marcati de un resentiment ancestral etc. Aceste sintagme reprezintä efecte ale proceselor ideologice de sorginte neocominternistä care continuä sä se manifeste datoritä prezentei in fruntea unor institutii a unor oameni indoctrinati cu idei neostaliniste dar §i de elemente 23
