Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Marisia XXXII-XXXIII Bustul a fost a§ezat pe un piedestal realizat cu piaträ de trahit dintr-o carierä din zona Deva. Pe piedestal sunt ata§ate §i trei basoreliefuri. Primul prezintä bunica cu fusui, ín postura de povestitoare, al doilea о redä pe muza Euterpe inspiratoarea poetilor, iar ultimul evocä eroismul trupelor romane Tn bätälia de Ia Märä§e§ti din zilele lunii august ale anului 1917. Simbolul a fost dezvelit Tn 1929, intr-un cadru festiv, Tn prezenta poetului Ion Minulescu, reprezentantul Ministerului Cultelor si Artelor §i a lui Virgiliu §tefan Iosif, in aceea§i zi a avut loc §i solemnitatea dezvelirii4f §i sfintirii pläcii comemorative ata§atä pe fatada casei din §cheii Bra§ovului unde §\-a petrecut copiläria. S-а folosit marmurä albä avänd ín compunere efigia §i textul de prezentare. Autor al acestei realizári a fost Elisei Burileanu din Bucure§ti, str. Buze§ti nr. 67. Prin modul actual de expunere privitorul de pe alee are posibilitatea de a remarca bustul monumental §i eventual reliefül ata§at pe fata principal a piedestalului. Celelalte douä basoreliefuri, de mid proportii, ata§ate pe laturile din dreapta §i din stánga, prin elementele sculpturale §i textele versurilor fie sunt ignorate, fie cunoscute numai de cei „indräzneti” care, cälcänd pe iarbä, se pot apropia pentru a le privi, a le cunoa§te §i prelua mesajul Tnainta§ului. Tot cei care vor cälca iarba vor avea prilejul de a gási la relieful din fatä §i douä utile informatii, lucrarea fiind „semnatä” MEDREA §i avänd poansonatä mai jos: ARTA ROMÁNA TURNÄTORIE. Rezolvarea elementarä revendicä dispunere ín covorul verde a unor pläci de piaträ care sä permitä accesul celor doritori de a afla ce redau basoreliefurile laterale. Sugerez un traseu al discretei „poteci”avänd conturul unei inimi. О problemä care revendicä aprofundate cercetäri este sugeratä de о informatie sumarä din presa orädeanä care consemneazä42 prezenta la Bra§ov a unui monument Take lonescu43. Din päcate nu face referintä la locul concret de amplasare, 40 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 68/1937, f. 168: in fata Prefecturii din Bra§ov bustul Stefan O. Iosif, realizat de Cornel Medrea, piedestalul avänd circa 2,20 m ( D. Bondoc, Memoria .... p. 84: la Bra§ov, in parcul din fata hotelului „Carpati”,bustul Stefan O. Iosif, de Cornel Medrea; George Oprescu, Sculptura statuarä romäneascä, ESPLA, Bucure§ti, 1954, p. 139: Bra§ov, bustul Stefan O. Iosif, Cornel Medrea, 1928; Marin Mihalache, Cornel. Medrea, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1986, p. 102: bustul Stefan 0. Iosif la Bra§ov, 1928. 41 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.I.P., dosar 889/1929, f. 15: in august 1929 a fost dezvelit la Brasov monumentul poetului Stefan О. Iosif, precum §i placa comemorativä realizatä de Elisei Burileanu din Bucure§ti, str. Buze§ti nr. 67. Placa comemorativä, marmurä albä, aplicatä pe casa din §cheii Bra§ovului, care are Tn compunere medalionul cu efigia lui §i textul de prezentare. 42 „Cele trei Cri§uri’’, Oradea, anul XI, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1930, p. 113 mentioneazä prezenta §i la Brasov a unui monument Take lonescu. 43 Dumitru (Tache, Take) IONESCU // Take IONESCU (13 octombrie 1858, Ploie^ti - 21/22 iunie 1922, Roma-Italia, Tnmormäntat la Sinaia Tn incinta paraclisului mänästirii). Studii secundare la Ploie§ti §i Bucure§ti,doctorat in drept la Paris, in 1881. Carierä juridicä, avocat, orator, ziarist, publicist, om politic P.N.L., trece la Partidul Conservator, in februarie 1908 este §eful Partidului Conservator-Democrat, ministru, reformator al invätämäntului, prim-ministru, militeazä pentru о actiune concertatä a tuturor fortelor pentru realizarea idealului national: Unirea tuturor romanilor. A actionat pentru concertarea tuturor fortelor umane §i materiale aläturärii de Antantä. Organizeazä „Actiunea Nationalä”, „Federatia Unionistä”. La Paris actioneazä pentru a sustine situatia Romäniei. La 24 august / 6 septembrie 1918 sub conducerea lui s-а constituit la Paris Consiliul National al Unitätii Romane. A fost ales pre§edinte al Consiliului National pentru Unitatea Romänilor la 20 septembrie / 3 octombrie1918. Acesta a fost recunoscut la: 29 septembrie/ 12 octombrie 1918 de guvernul francez; 23 octombrie/ 5 noiembrie 1918 de guvernul S.U.A.; 29 octombrie / 11 noiembrie 1918 de guvernul englez; 9/22 noiembrie 1918 de guvernul italian. Dupä incetarea ostilitätilor militare a fäcut parte din delegatia Romäniei la tratativele de pace se la Paris (A.N. inv. 1232, 58 u.a.1900- 1928;Take lonescu, Pentru Romania Mare - Discursuri din räzboiul 1915-1917, Bucure§ti, 1919, 164 247
