Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Marisia XXXII-XXXIII avut loc nu departe de Biserica Bartolomeu, pe aliniamentul liniei de cale feratä ce asigura legätura cu localitatea Zärne§ti. Ca atare, s-а impus imediat dupä räzboi realizarea* 27 unui semnificativ monument, misiune asumatä de Societatea „Mormintele Eroilor”28. Replierea unei unitäti romäne§ti a tost surprinsä de focurile concentrate ale mai multor mitraliere inamice chiar Tn momentul cänd realizau traversarea rambleului liniei de cale feratä. Aici au cäzut Ia datorie 456 eroi. La momentul adoptärii hotärärii de a fi cinstitä memoria acestora s-а decis organizarea unui cimitir29 al Eroilor care sä aibä Tn centru un semnificativ simbol ca monument al Eroilor. A§a s-а ajuns la realizarea §i amplasarea unui masiv sarcofag, avänd deasupra un vultur cu aripile stränse §i privirea atintitä. 8 obuze unite cu lanturi masive Tmprejmuiau monumentul. Un evocator text consemneazä faptele Eroilor: “Aici odihnesc ofiterii §i soldatii Erői din regimentele de infanterie 6, 15, 2, 10, 21, 24, 45, 60, 35, 64 cäzuti pentru Patrie Patria recunoscätoare scumpilor säi fii. Nu värsati lacrimi pe mormintele diverse campanii, inclusiv in China, ministru de Räzboi, §ef al Statului Major General, in prima parte al Primului Räzboi Mondial a actionat pe teritoriul Frantei, in 1916 primind comanda Armatei a IX-a Transilvania actionänd pentru cucerirea teritoriului Romäniei. Ulterior fiind prezent in campania care a condus la pacea de la Brest Litovsk cu Rusia. Din 1919 s-а retras din activitatea militarä procedänd la redactarea a mai multor cärti de memorialisticä evocänd cele träite, analizänd hotärärile adoptate. 27 F.T., In memoriam, Editura Militarä, Bucure§ti 1971, p. 40-44, 297. 28 Societatea „Mormintele Eroilor” a rezultat ca urmare a preocupärilor manifestate din timpul Primului Räzboi Mondial cänd au fost luate primele mäsuri de cätre Ministerul de Räzboi pentru a marca locurile unde au fost ingropati cei cäzuti la datorie. Precaritatea materialelor folosite pentru marcarea acestor locuri, de multe ori rävä§ite chiar de actiunile ulterioare ale frontului, au provocat in anii urmätori deseori mari dificultäti de identificare a mormintelor respective. Dupä incetarea ostilitätilor s-a impus necesitatea ca misiunea sä fie incredintatä unui organism care, prin modul de organizare, sä asigure indeplinirea urmätoarelor principale obiective: descoperirea mormintelor din zonele unde s-au desfä§urat bätäliile anilor 1916-1919; reunirea osemintelor in cimitire §i mausolee, asigurändu-se о bunä Tngrijire a acestora. Mäsura adoptatä era in directä concordantä §i cu prevederile tratatelor de pace. Prin ínalt Decret Lege Regal, nr. 4106, la 12 septembrie 1919 (A.N.-D.J. Suceava, fond Prefectura jud. Rädäuti, dosar 25/1920, f. 1) a fost recunoscutä calitatea de persoanä moralä a societätii “Mormintele Eroilor”cäzuti in räzboi. Actiunea acesteia s-а desfä§urat atät pe teritoriul Romäniei cät §i prin cooperare cu organismele similare ale altor täri unde cäzuserä osta§ii romäni. A fost о muncä de amploare, antrenänd civili §i militari care au reu§it sä descopere mormintele, sä reuneascä osemintele, in mare mäsurä, in locurile special amenajate de cinstire a acestor Erői. A fost desfä§uratä о amplä activitate de imprejmuire §i marcare a acestor locuri, de intretinere decentä, de constituire la nivel de judet a unor comitete care sä actioneze permanent pentru buna lor protejare. Experienta dobänditä a impus ca dupä cätiva ani sä se revendice adoptarea unei legislatii imbunätätite. Astfel s-а ajuns la adoptarea légii referitoare la régimül mormintelor de räzboi in anul 1927 prin care atributele continuärii acestor nobile misiuni au revenit societätii “Cultul Eroilor” cäreia ii revenea §i misiunea de a realiza educarea noilor generatii in respectui pentru cei care s-au sacrificat pentru binele Patriei. Amintim in acest sens cäteva din actiunile intreprinse. Au fost luate mäsuri pentru realizarea §i multiplicarea unor tablouri, a§a cum la inceputul secolului al XX-lea Spiru C. Haret a fäcut pentru cinstirea Eroilor räzboiului pentru Independent. Aceste tablouri, cu о graficä deosebitä, se transmiteau fiecärei localitäti pentru ca in spatiul central sä fie trecute numele Eroilor. Eie urmau sä fie о permanentä prezentä Tn incinta primäriei, a §colii §i a bisericii, a§ezate la loc de cinste. Preocuparea pentru cinstirea celor cäzuti pentru binele romänilor a fost generalizatä, atentia fiind indreptatä §i spre inainta§ii veacurilor anterioare. (Petre Dan, Asociatii, Cluburi, Ligl, Societäti - dictionar cronologic, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1983, p. 310: septembrie 1919, infiintarea societätii „Mormintele Eroilor” care a evoluat dupä cätiva ani devenind „Cultul Eroilor”. 29 Cimitirul a fost organizat de-а lungul cäii ferate intr-un spatiu de trei metri lätime abia, dar lung de peste douä sute, cäteva pietre funerare värfuite cu о cruce se tin una dupä alta, iar in mijlocul lor, dominändu-le, un monument simplu, ca о urnä inchisä cu о acvilä deasupra. La capätul §irului de morminte, ре о troitä, inscriptia cuvintelor Reginei Maria: «Nu trebuie sä-i plängem pe eroi, ci sä-i läudäm in cäntece pentru ca slava numelui lor sä treacä in legende»”. 243
