Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Marisia XXXII-XXXIII fost distruse prin dinamitare de régimül hortist. Dupä räzboi lucrärile lui Cornel Medrea au fost readuse la Bistrita §i a§ezate intr-un nou amplasament19, Tn grädina din preajma catedralei, respectiv Tn zona sudicä a Pietii Centrale. О serie de lucräri cu caracter istoric sau de orientare turisticä au indus Tn ultimele decenii ale secolului XX informatii20 despre monument, Tnsä adeseori gre§eli de documentare sau de redactare sunt preluate §i perpetuate de la un autor la altul. Evenimentele anului 1938 au generat Tn rändurile bistritenilor §i reactia de solidaritate cu apelul21 lansat de Despärtämäntul Bistrita Näsäud al ASTRA pentru strängerea fondurilor necesare pentru Tnältarea la Bucure§ti a unui monument dedicat lui „Octavian Goga”22. Tn anii urmätori initiativa a fost stopatä. Bra§ovul, ora§ din depresiunea Tara Bärsei situat Tn zona de curburä, la interiorul centurii carpatice, centru administrativ al judetului Bra§ov, cod 2200 altitudinea medie 550 m. a§ezarea s-а dezvoltat Tn timp, noile cartiere sunt foste sate, reamplasament a fost impus de evacuarea din 1940, respectiv la Alba lulia §i Sibiu. Ele au fost a§ezate pe piedestale necorespunzätoare, impunänd о rapidé remediere a situatiei lor prin asigurarea unor amplasamente definitive; 90/1943, f. 186: Jurnalul C.S.M.P. din 25 octombrie 1943 consemneazä discutarea referatului intocmit de Cornel Medrea referitor la situatia amplasamentelor monumentelor evacuate Tn 1940. Exemplificé cu soarta statuilor Dr. Vasile Lucaciu de la Alba lulia §i Andrei Mure§anu de la Sibiu arätänd, cä piedestalele actuale nu corespundeau, ceränd sä fie respectate regulamentele in vigoare. 19 V.Z.T.: 27 aprilie 1987 Bistrita. Scuarul de lángé catedrala evanghelicä monumentul A.M., statuia, placa cu inscriptia §i basorelieful redänd о scenä de luptä de la 1848 turnate ín bronz. Pe basorelief semnat jos: C. Medrea. 20 I. Cosma, M. Popp, N. Sabäu, Prin tara Näsäudului, Bucure§ti, 1971, p. 103, monumentul Andrei Mure§anu; Dr. Florian Tucä, Constantin Ucrain, Locuri §i monumente pa§optiste, Editura Sport Turism, Bucure§ti, 1978, 232 p. La p. 124-125: monumentul Andrei Mure§anu Tn Piata Centralä din Bistrita pe piedestal, calcar gri, о piacé cu textul „Andrei Mure§anu 1816-1863 poet al revolutiei de la 1848”. Dedesubt un basorelief, bronz; Florian Tucä col., dr., Mircea Cociu, Monumente ale anilor de luptä §i jertfä, Editura Militarä, Bucure§ti, 1983, 447 p., cu bibliografie la fiecare obiectiv tratat. La p. 47: dezvelit 1937;Judetele patrie Bistrita Näsäud - monografie, Editura Politicä, Bucure§ti, 1979, p. 218: monumentul Andrei Mure§anu. 21 „Universul”, Bucure§ti, anul 55, nr. 299, 2 noiembrie 1938, p. 11. 22 Octavian GOGA (20 martie/1 aprilie 1881, Rä§inari, azi jud. Sibiu - 6/7 mai 1938, Ciucea, jud. Cluj). Studii la Rä§inari, Sibiu, Bra§ov, universitäre Litere §i Filozofie la Budapesta §i Berlin, perioade in care §i-a fäcut §i debutul literar ca poet, colaboränd la numeroase periodice, versurile fiindu-i apreciate, inclusiv prin obtinerea premiuiui Herescu-Nästurel acordat de Academia Románé. Activ publicist, fondator al revistei “Luceafärul”, secretar literar al Astrei, al P.N.R., colaborator la “Tribuna”, Arad, cu articole incendiare. Pentru militantismul manifestat ca apärätor al intereselor §i drepturilor romänilor este condamnat de mai multe ori la ínchisoare de cétre régimül austro-ungar, ulterior, fiind inchis la Seghedin in 1912. La izbucnirea rézboiului se afla la Paris, trecénd in Románia, vine la Bucure§ti militénd pentru aléturarea Roméniei de Antanté pentru dezrobirea Transilvaniei, demisioneazé din comitetul executiv al P.N.R., se afirmé ca bun orator in anii 1914-1916 ca unul din cei mai ínfocati adepti ai aléturérii Roméniei de Antanté pentru a contribui la realizarea idealului national, participé la campania militarä a anului 1916 ca apói sé fie trecut la biroul de propagandé al armatei. Refugiat la la§i a pus bazele periodicului “Románia”. Tn 1918 pleacé in occident. Autoritäre A-U l-au acuzat de trédare condamnéndu-l la moarte. La Paris este ales in Consiliul National pentru Unirea Romänilor, desemnat ministru féré portofoliu in Consiliul Dirigent nu a participat, la lucrärile acestui organ tranzitoriu. Dupä rézboi este о prezentä activä in viata politicä, ministru, conducétor de partid, deputat, ministru, Partidul Poporului, Partidul National Agrar, Partidul National-Cre§tin, pre§edinte al Consiliului de Mini§tri. Pentru activitatea literaré, in anul 1924, a primit Premiul National de poezie; dramaturg, traducétor, publicist, membru corespondent ales la 29 mai 1914 §i titular aies la 4 iunie 1919 al Academiei Roméne. A fost unul din valoro§ii pre§edinti ai Societétii Scriitorilor Roméni. Ultima locuinté din Bucure§ti a lui Octavian Goga a fost in str. Putul cu plopi. 241
