Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale (partea a II-a)
Istorie Ora§ul3 este sträbätut de räul Bistrita, räu al cärui nume TI poartä. Este Tnconjurat de coline acoperite cu Tntinse livezi, ocupä о suprafata de 14.547 ha Tmpreunä cu cele §ase localitäti Tncorporate la municipiu: Unirea (5 km), Slätinita (10 km), Ghinda (8km), Vii§oara (5 km), Sigmir (6 km), Särata (10 km). Deceniile care s-au succedat, metamorfoza acestei a§ezäri urbane a cunoscut о treptatä extindere a habitatului A§ezarea geograficä favorabilä, clima, calitatea solului, pädurile bogate §i minereurile din Rodna au permis judetului §i Municipiului Bistrita sä se dezvolte constant. Bistrita s-а plasat pe locul cinci ín ierarhia ora§elor din Transilvania Tn Evul Mediu. Datoritä importantului rol jucat Tn istoricul dezvoltärii, Bistrita este Tn prezent capitala judetului respectiv. О lucrare de amploare a ultimelor decenii ale secolului XX a constituit-o acumularea prin crearea lacului Colibita aflat Tn amonte de ora§ul Bistrita la poalele muntilor Cäliman. Municipiul Bistrita a särbätorit Tn 1994, 730 ani de la prima sa atestare documentarä. Factorii mai susmentionati au impus extinderea capacitätii de livrare a apei potabile. О asemenea preocupare este tocmai Tn prezent Tn derulare4. Spre finalul deceniului al patrulea din secolul trecut a avut loc finalizarea amenajärii Cimitirului Eroilor de la Bistrita5 (pentru ilustratiile referitoare la text, a se vedea Anexa III). Acest Cimitir s-а realizat initial §i Tn proportiile reuniunii a numai cätorva morminte, imediat dupä Unire, Tnsä atentia cuvenitä pentru о decentä Tngrijire anualä n-a fost Tn atentia factorilor responsabili locali. О inopinatä inspectie Tn garnizoana Bistrita a dus la constatarea stärii sale, dispunändu-se mäsuri concrete, responsabilitatea fiind Tncredintatä preotului confesor Pompei Oniga care urma sä primeascä sprijinul cuvenit de la superiorii Garnizoanei militare dar §i ai administratiei locale, precum §i a forului tutelar al amenajärii §i Tngrijirii mormintelor Eroilor, Societatea „Cultul Eroilor”. Mäsurile s-au etapizat obtinändu-se bune rezultate chiar din lunile urmätoare. Astfel intentia formulatä Tn 1934 de a metamorfoza acest sacru loc de cuvenitä cinstire declan§atä efectiv Tn 1935 prin concursui a mai multor factorii reuniti de Garnizoana localá a permis la finalizarea lucrärilor, atät a constructiei, cat §i a depistärii, deshumärii §i reTnhumärii osta§ilor cäzuti la datorie, organizarea Tn Ziua Eroilor, la 5 iunie 1938 a unei solemnitäti6 cu о largä participare umanä din localitätile 3 Municipiul Bistrita, re§edintä a judetului Bistrita Näsäud este a§ezat Tn depresiunea Bistrita la altitudinea de 358 m., pe cursul inferior al räului Bistrita Ardeleanä, care TI sträbate ре о lungime de 18 km. 4 "Extinderea §i modernizarea infrastructurii de apä §i apä uzatä Tn judetul Bistrita - Näsäud”. 5 Cimitirul Eroilor romäni, germani si maghiari cäzuti Tn Primul Räzboi Mondial este amplasat Tn incinta cimitirului romänesc din municipiul Bistrita. Tn cadrul acestuia sunt inhumati 121 de eroi, Tn morminte individuale, iar ca Tnsemne de cäpätäi au cäte о cruce din beton. Tn cimitir se aflä §i douä monumente comemorative: un obelise §i un altar, ambele realizate din beton §i piaträ. Pe fatada obeliscului este un Tnscris comemorativ: „Construit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursui Comitetului Judetean Bistrita, in frunte cu autoritäre militare §i civile. 1937 /Aid odihnesc osta§ii cäzuti la datorie pe aceste locuri in Räzboiul 1916-1919“. Pe fatada celui de-al doilea monument serié Tn limba romänä: „Eroilor din 1914-1918“. Acéláéi text este Tnscris, dar ín limbile germanä §i maghiarä, pe fetele II §i III, Tn timp ce pe fata a IV-a sunt inseriptionate numele celor 121 de eroi. 6 „Universul", Bucure§ti, anul 55, nr. 145, 29 mai 1938, p. 19: anuntarea sfintirii cimitirului Eroilor de la Bistrita Näsäud Tn ziua de 5 iunie 1938. Informatii despre amenajärile Tntreprinse; ibidem, nr. 159, 12 iunie 1938, p. 12 sfintirea monumentului Eroilor din cimitirul Eroilor din Bistrita Näsäud la 5 iunie 1938; ibidem nr. 281, 15 octombrie 1938, p. 10 actiunea pentru cinstirea Eroilor de la Bistrita Näsäud a fost 236
