Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr: Structura unităţilor comerciale, de prestări de servicii şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Treiscaune, în anul 1936
i Istorie dezvoltarea sectoarelor economice traditionale, dar §i a functiilor balneare §i turistice, §i, nu Tn ultimul ränd, rolul de localitate care servea §i a§ezärile din preajmä. in anul 1929, Ia Covasna a luat fiintä Societatea Creditül carbonic S.A.R., care avea sediul ín Bucure§ti, iar ca obiect al activitátii „exploatarea unei fabrici de acid carbonic natural, a bäilor de acid carbonic calde §i red, umede §i uscate, a izvoarelor de ape minerale §i a fabricii de sifoane, siropuri de munte (zmeurä, afine, fragi, pomu§oare etc.)”. Actionarul principal a fost Grigore Pánzaru, din Bucure§ti, personalitate implicatä Tn mai multe proiecte edilitare, sociale §i culturale ale localitätii Covasna. Societatea a functionat pänä Tn anui 1948, cánd a fost nationalizatä59 60. De mentionat existenta §i functionarea Asociatiei Corporatiilor Meseria§ilor din Covasna, asociatie constituitä Tn anui 1893, care avea ca scop „a mentine ordinea §i armonia Tntre membrii corporatiunii, a sprijini activitatea autoritätii industriale... a promova interesele meseriasilor §i a-i solicita Ia progres”. In anui 1924, pre§edintele asociatiei era Korodi Árpád. ° In anui 1929, Tribunalul Treiscaune a acordat statutul de persoanä juridica §i Societátii „Sindicatul Muncitorilor din Industria Lemnului din Covasna”, care avea scopul: „a servi interesele economice §i culturale ale membrilor säi, a dezvolta sentimentul de solidaritate Tntre ei, a sprijini §i sustine toate näzuintele §i revendicärile lor, care tind Ia Tmbunätätirea conditiunilor de muncá §i a dezvolta cuno§tintele profesionale, culturale §i sociale Tntre membrii säi”.61 ín perioada interbelicä, functionau Tn Covasna urmätoarele stabilimente balneare: Mofete: mofeta Bardocz (prima mofeta din Covasna), mofeta Bene (situatä Tn centrul Covasnei), mofeta §i baia Vere§ („Tn apropiere, este celebra „Poiana lui Eminescu”, unde vizitatorii pot face excursii pläcute §i agreabile”), mofeta Pánzaru (pe terenul Societátii Creditului Carbonic), mofeta Victoria („a§ezata Tn Voine§ti, pe terenul dlui Ro§ca, care are §i un restaurant bun, Tn aproprierea grotei cunoscutä sub denumirea „Mofeta lui Kovács”). Bäi calde carbonice: Stabilimentul General Balnear (Bäile Centrale Csutak), proprietär Csutak Alexandru, stabilimentul Vitezda (Benke), stabilimentul Csutak Ferencz (Tn Voine§ti), Stabilimentul Veres (Tn Covasna), Baia Mikes (Tino), Baia Kónya Anton §i Baia Geczo Imre. Bäi calde särate: Baia säratä din Valea Porumbeilor, Baia säratä din Covasna (cu izvorul särat nr. 1 §i nr. 2). Bäi reci carbogazoase: Baia (balta) Dracului, Baia Pánzaru, Baia Baiu. Izvoare minerale pentru curä internä: Izvorul Horgas (cel mai vechi izvor din Covasna), Izvorul Regele Ferdinand (pe terenul Societátii Creditului Carbonic). Documentele mentioneazá existenta, Tn 1894, Tn Covasna, a trei medici, mai multe moa§e §i trei bárbieri care exträgeau §i másele.62 Documentele consemneazá existenta §i functionarea Tn Covasna a Societátii Cooperativa balneará Covasna, ínfiintatá ín aprilie 1929. Potrivit statutului sáu, scopul societátii era „luarea Tn arendä a izvoarelor de apä mineralä Tn fiintä §i cele ce se vor mai descoperi din statiunea balneará Covasna; exploatarea izvoarelor, comercializarea apei minerale §i a bäilor, constructiilor de vile, hoteluri, restaurante, sáli de spectacole, instalatii de curä §i tratament, Tntr-un cuvánt ridicarea statiunii balneare Covasna la statiune balneará de prim rang”. Tabelul cu cei 42 de actionari 59 ANCv, Fond Creditül carbonic S.A.R. Covasna, reg. 1, f. 1. 60 ANCv, Fond Tribunalul Treiscaune, dós. 118/1924, f. 1. 61 Ibidem, dos. 511/1929, f. 9. 62 Covasna ilustratä geograficä §i economicä, geologicä, balnearä, medicalä, industrialä, turisticä §i arheologicä... Casele vechi §i legende. Turism, editie Tngrijitä de dr. Vasile Stroiescu, Bucure§ti, 1933, p. 20-43. 232