Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr: Structura unităţilor comerciale, de prestări de servicii şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din judeţul Treiscaune, în anul 1936
Marisia XXXII-XXXIII Structura unitätilor comerciale, de prestäri de servicii §i a Tntreprinderilor mici §i mijlocii din judetul Treiscaune, Tn anul 1936 loan LÄCÄTUßU, Erich-Mihail BROANÄR La structure des unités commerciales, d’entreprises de services, d'entreprises petites et de taille moyenne du département Trei Scaune dans l'année 1936 Résumé Sur la base des documents d'archive et de la presse de l'époque, les auteurs analysent la situation économique et sociale de la zone Székely, sous Гadministration roumaine entre les deux guerres mondiales, en particulier le département Trei Scaune en 1936, montrant le développement de petites et moyennes unités d'affaires: pour les secteurs industrieI, commercial, bancaire et tourisme. La conclusion est que, dans cette période, la région a conn и un développement remarquable qu'avant l'Union de 1918. Mots-clé ; la zone Székely, département Trei Scaune, l'Union de 1918 Cuvinte cheie ; zona secuiascä, judetul Trei Scaune, Unirea din 1918 La Tnceputul secolului al XX-lea, zona de sud-est a Transilvaniei, era rämasä in urmä, cunoscänd un decalaj evident fatä de alte regiuni ale Transilvaniei. Aflatä la granita cu Romania, de-а lungul timpului, localitätile din zonä au Tntretinut intense relatii comerciale cu statul vecin , fiind puternic dependente economic de acesta. Mica industrie, care ocupa un loc important loc Tn structura productiei economice a comitatelor din sud-estul Transilvaniei, pástra Tncä urme adänci, ca urmare a pierderii pietelor de desfacere, dupä räzboiul vamal dintre Románia §i Austro-Ungaria.1 О radiografie a situatiei economice din secuime, precum §i a posibilitätilor de dezvoltare s-а fäcut de cätre participantii la congresul secuiesc din 1902, de la Tu§nad. Propunerile formulate Tn cadrul dezbaterilor vizau: sprijin financiar pentru punerea Tn valoare a resurselor naturale §i pentru Tmbunätätirea situatiei din agriculturä, scoaterea zonei din izolarea geograficä prin cuplarea la cäile principalele de cale feratä, inclusiv cele din Románia, refacerea §i intensificarea relatiilor comerciale, ale regiunii, cu Románia. Aplicarea acestei strategii de dezvoltare economicä a zonei, care pe längä implicatiile pozitive asupra locuitorilor ei, urmärea integrarea acestui spatiu Tn sistemul politico-economic al Ungariei, avänd Tn vedere importanta geopoliticä a sud-estului Transilvaniei, a fost Tntreruptä de izbucnirea primului räzboi mondial §i apoi de schimbärile teritoriale care au avut loc prin unirea Transilvaniei cu Románia.2 Dupä Marea Unire de la 1 decembrie 1918, concomitent cu mäsurile de introducere a legislatiei romäne§ti Tn viata publicä §i integrarea noilor provincii Tn 1 Ana Dobreanu, Sud-estul Transilvaniei in perioada 1900-1914. Studiu socio-politic, Tezä de doctorat, Universitatea Craiova, 2013, p. 147-2 Ibidem, p. 163. 213