Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Maria-Cristina Ploscă: Câteva principii de educaţie a femeilor reflectate în revista Transilvania
Marisia XXXII-XXXIII Cäteva principii de educatie a femeilor reflectate Tn revista „Transilvania” Maria-Cristina PLOSCÄ A few theories about women’s education reflected in Transilvania magazine Abstract The most important leading part in developping women education was played by ASTRA. This association suppported the foundation of many schools for young girls in Transylvania, for instance in Sibiu, supporting with money. Through their magazine named „Transylvania”, they been promoted the ideeas of women emancipation also the detailed informations about the schools(rules and regulations). Among those who’ve been promoting the ideeas of emancipation was George Baritiu, the first secretary of the magazine. He pleaded in a ASTRA general assembly, held in §omcuta Mare that women’s education is important not only for women, also for their children, whom will be the next generation. After the constitution of „Reuniunea femeilor románé din Sibiu” in 1881, the collaboration between those two associations carry on with the opening in 3/15 September 1886 of a school for young girls. Keywords: magazine „Transylvania”, §omcuta Mare, the ideeas of emancipation Cuvinte cheie: revista „Transilvania”, §omcuta Mare, ideea emancipärii Feminismul, ca mi§care socialä organizatä §i revendicativä, a fost un produs firesc al epocii moderne. Schimbarea fundamental ín conditia femeii a intervenit о datä cu declan§area revolutiilor burgheze prin inläturarea structurilor feudale §i а privilegiilor, prin recunoa§terea egalitätii ín drepturi a tuturor cetätenilor, indiferent de etnie, sex, convingeri religioase. Femeile au fost implicate profund Tn acest proces, ridicändu-se la luptä pentru inläturarea obstacolelor care stäteau in calea afirmärii lor1. Ca urmare a generalizärii noilor structuri capitaliste, in cursul secolului al XlX-lea s-au creat conditiile necesare pentru dobändirea drepturilor politice, economice §i juridice, egale cu ale bärbatilor, §i manifestarea unui curent de gändire §i a unei mi§cäri de proportii din ce in ce mai mari. Mi§carea poate fi denumitä „mi§carea de emancipare a femeii”, parte care a constituit orientärile sociale care aveau ca obiectiv modernizarea vietii publice. Dupä studiul documentelor vremii ca: statute §i programe ale asociatiilor de femei, memorii, articole §i studii din ziarele §i revistele vremii, material arhivistic, dezbateri Parlamentäre, rezultä cä ideile emancipärii femeii au apärut §i in Tärile Romane, din primele decenii ale secolului al XlX-lea, odatä cu räspändirea unor curente asemänätoare in Anglia, Franta, SUA, Suedia. Explicatia poate fi aceea cä inlocuirea muncii manuale cu munca ma§inilor, in pofida derapajelor temporale din agriculturä, industrie, a creat §i la női conditiile necesare, antrenárii femeii in viata socialä2. Inscriindu-se in tendintele epocii sale, Ion Heliade Rádulescu a intemeiat in 1837, о revistä literarä §i §tiintificä, numitá Curier de ambe sexe, motivánd aceasta prin faptul cä „jumätate din omenirea contimporaná este de sexül cél frumos §i 1 $tefania Miháilescu, Din istoria feminismului romänesc, Antologie de texte (1838-1929), Iasi, Polirom, 2002, p. 11. 2 Ibidem, p. 12. 175
