Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan
Marisia XXXII-XXXI11 pentru una sau douä stagiuni, acestea se §i gräbeau sä disparä о datä cu epuizarea posibilitätilor de cä§tig financiar. Teatrul, bazat pe capitalul privat, fiind о initiativä interesatä de profitul financiar, s-а sustras responsabilitätii de a sluji cultura maghiarilor din Ardeal. „ О asemenea intreprindere nu se putea identlfica nici cu masele muncitoare, nici cu spiritul progresist al midi burghezii. Dar epoca intreprinderilor particulare a trecut, iar acum, problema teatrului e problema societätii. Teatrele trebuie ridicate la rangul de institutii publice.”15Din päcate, continua Tompa Miklós, scenele §i Tnzesträrile tehnice din ora§ele interesate aveau multe lipsuri, existänd Tngrijoräri speciale §i in ceea ce prive§te actorii specializati Tn teatrul dramatic. De aceea, pe längä cei existenti, mai erau necesari arti§ti maghiari din sträinätate, fapt pentru care Tncheiase contracte ipotetice cu actori din Budapesta. Keméni János a prezentat bugetul necesar pentru Tntretinerea teatrului, care pornea de la premiza cä Tn cele douä párti ale stagiunii, teatrul sä asigure о ministagiune de aproximativ cinci luni pentru Tärgu-Mure§ §i о ministagiune de treipatru luni pentru Bra§ov, iar in lunile care mai rámán, dupä efectuarea concediului de odihnä, trupa sä ofere spectacole de aceea§i valoare Tn ora§ele mai mici din secuime. Pentru aceasta, teatrul conta pe un sprijin de aproape 3 milioane lei din partea ora§elor Tärgu-Mure§, Bra§ov §i a celorlalte ora§e interesate, revendicänd §i sumele cheltuite cu Tncälzirea, iluminatul §i chiria sälii. ín sfär§it, functionarea färä deficit a teatrului presupunea 133 milioane lei, care urmau sä fie acoperiti cu 110 milioane lei proveniti din venituri proprii, iar restül din amintitele ajutoare. Bugetul astfei alcätuit putea asigura muncä permanentä pentru 68 de persoane §i muncä sezonierä pentru 20. Un principiu important Tn elaborarea rubricii de venituri TI constituia montarea de spectacole ieftine pentru tineret §i de spectacole de propagandä pentru muncitori. Participantii la §edintä au propus ca nume pentru institutia pe cale a se na§te, Teatrul din Tärgu-Mure§ al Tinutului Secuiesc. Peste numai douä zile, Tn scrisoarea de Tmputernicire emisä cätre Kemény János §i Tompa Miklós, cu scopul ca cei dói desemnati sä Tnceapä lucrärile de organizare a teatrului, era Tnscrisä denumirea de Teatrul din Tärgu-Mure§ §i din Tinutul Secuiesc. íntre 20-31 august 1945, guvernul Groza a invitat о delegatie formatä din 30 de membri ai UPM, pentru a discuta problemele maghiare rämase Tn suspensie §i care T§i a§teptau о rezolvare grabnicä. Cea a teatrului secuiesc se afla printre celelalte §i a fost finalizatä prin aprobarea unui teatru permanent la Tärgu-Mure§, Teatrul National Secuiesc,16care urma sä functioneze ca teatru particular cu subventie financiarä de la stat. Pentru organizare primea 20 milioane lei, iar, ajutorul bänesc de mai tärziu se stabilea Tn functie de necesitäti, dupä cum informa Csákány Béla, prim-secretarul UPM.17 Dupä discutiile de la Bucure§ti, intervin douä modificäri esentiale: 1. reducerea segmentului de stagiune plänuit pentru Tärgu-Mure§ (doar trei luni Tn loc de cinci); 2. disparitia numelui ora§ului din variantele propuse pentru denumirea teatrului care avea sä ia fiintä (Teatrul National Secuiesc; Teatrul Secuiesc). Faptul s-а datorat, probabil, influentei pe care ar fi avut-o un a§a numit „grup bra§ovean” (Kurkó Gyárfás-15 Marosi Ildikó, A marosvásárhelyi székely shinház alapításának első documentumai (Documentele de Tnfiintare ale teatrului secuiesc din Tárgu-Mure§), ín „Simbolon”, Revistá de §tiinte teatrale, Analelele Universität» de Artä Teatralä din Tärgu-Mure§, nr. 1/2003, p.155-156. 16 „Népi Egység" (Unitatea populará), Brassó, 6 septembrie 1945; Веке György, A színház újra nemzeti üggyé vált...’’, ín A Hét Évkönyve, Bucure?ti, 1981, p. 15. 17 Idem 157
