Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Magdalena Florea: Repere istorice privind apariţia şi evoluţia mişcării teatrale maghiare în spaţiul mureşan
Marisia XXXII-XXXI11 germane. Mai tärziu, dupä reluarea spectacolelor in limba maghiarä, spectatorii din Tärgu-Mure§ s-au delectat, prin intermediul turneelor fäcute de Teatrul Maghiar din Cluj, cu arta interpretativá a unora dintre cei mai mari actori reali§ti unguri: Pergő Celesztin, Kántorné E., Kovács Gyula §i Szentgyörgyi István. Din repertoriul divers §i inegal din aceastá perioadá se impun spectacolele cu piese de Shakespeare, Schiller, Victor Hugo, Dumas-tatál etc. ín anii 70 ai secolului al XlX-lea a träit aici, desfä§uränd о bogatä activitate de scriitor §i sustinätor al culturii, romancierul maghiar Tolnay Lajos. ín revistele editate Ia Tärgu-Mure§, acesta s-а ocupat de problemele literaturii dramatice §i ale culturii scenice moderne, a militat cu curaj pentru cunoa§terea reciprocá a literaturii romane§ti §i maghiare.5 Sporadicä in aparentä, mi§carea teatralä din Tärgu-Mure§ a izbutit, totu§i, sä-§i facä loc in con§tiinta spectatorilor. Traditia teatrului realist s-а pästrat vie in toate tinuturile mure§ene. Eforturile celor mai buni dintre intelectualii animati de idei progresiste au läsat urme. Pe linia acestora, intre cele douä räzboaie mondiale, scriitorii locali Molter Károly, Berde Mária, Kápdebó Erna devin animatorii spectacolelor teatrale care au loc in sala fostului palat Transilvania- pe actuala stradä Bolyai. Ideea construirii unui teatru la Tärgu-Mure§ porne§te din discursui Parlamentär al intelectualului Aranka György, care cerea infiintarea Societätii pentru cultivarea limbii materne. íncercárile de mai bine de un veac §i jumatate ale intelectualilor pentru un „läca§ al culturii §i leagän al sentimentelor nobile’’6 au e§uat ränd pe ränd. Privite din perspectiva timpului, unele din cauzele care au dus la spulberarea unui astfel de ideal par astäzi inexplicabile, in conditiile in care, la intersectia secolelor XVIIl/XIX ora§ul, cu о populatie de aproximativ 6000 de locuitori, indeplinea functii socialadministrative de amploare. Actiunea de construire a teatrului incepe incá din 1794, cänd Őri Fülöp István face prímül demers oficial pentru obtinerea dreptului de a cladi un teatru. Nereu§ita acestuia, e urmatá de cea a lui Teleki Ferenc §i Horvath Miklós, pentru ca, in 1803, Kótsi János sä izbuteascá construirea amintitului edificiu descoperit, din lemn §i scánduri „in partea de sus a ora§ului, nu departe de centru.”7 Scena acestui teatru va gázdui ani la ränd stagiuni de vara. ín urma degradárilor produse de intemperii, scena devine impracticabilá pentru ca, intre 1809-1814, spectatorii sá-§i aplaude arti§tii intrun nou teatru, tot din lemn - Teatrul din obor. Aceastá cládire a avut, in decursui a cätorva ani, о soartá dintre cele mai triste. Va fi utilizatá ca spital militar §i magazie de cereale, färä sä amintim §i de vecinätatea putin agreabilä a tärgurilor säptämänale de vite. §i totu§i, aici vor apare in fata spectatorilor о serie intreagä de actori, dintre care Ungár Anna care, in rolurile Julieta, Desdemona, Ofelia §.a., va face epocä. Tot aici se joacä „Octavia” lui Kotzebue, ín tálmácirea lui Péterfi Károly, scriitor local. ínsá, nici aceastá cládire n-a rezistatprea mult. Dragostea localnicilor pentru teatru, va determina consiliul orä§enesc sä ridice, in 1820, etajul doi al palatului Apollo §i sä cedeze sala mare pentru reprezentatii teatrale. Figura centralá a perioadei de inceput de la Apollo a fost actorul Farkas József, care, la un moment dat i§i formeazä §i о trupá románeascá independentä, cu care va prezenta, in 1823, spectacole romäne§ti 5 Amänunte privind istoria institutiilor teatrale maghiare vezi in Istoria teatrului din Romania, vol. II 1848-1918, Ed. Academiei R.S.R., Bucure§ti, 1971, p. 86-91. 6 loan Chereji, Strädanii de§arte, msss. Tn posesia Muzeului Judetean Mure§ 7 Ibidem. 153
