Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Cuvántul seris, semn si sens 7 7 in lucrarea de fatä, adueänd о viziune teoreticä integratoare17 privind raportul cärtii cu societatea prin apelul la interdisciplinaritate. Meritorii pentru sugestiile metodologice in aceastä directie sunt lucrärile unor cercetätori precum: Alexandru Dutu, Dom Radosav, Barbu Stefänescu, Alexandru Ofrim, care reusesc, printr-o problematizare a surselor de pe pozitiile antropologiei istorice, sä dezväluie resortul intim al träirilor celor mai profunde ce animä sufletui omului. Analiza predicatiei, a catehismelor, a cärtilor de edificare moralä, a „cärtilor de intelepciune” sau a intregii literaturi religioase ce a circulat in zona studiatä, ne-а permis chestionarea cärtii vechi romänesti din perspectiva mesajului religiös vehiculat cätre lumea noasträ ruralä. Inventarierea si analiza mijloacelor de instructie crestinä, in primul ränd al preotilor ca operatori ai sacrului, iar apói a maselor de credinciosi a constituit de asemenea un capitol important in economia lucrärii. Initierea, invätare a ceea ce presupunea „meseria” de preot, se fäcea in mod traditional pe längä un preot mai in värstä in parohie sau la о mänästire, iar apoi in scoli sistematice18. Sträns legatä de traditia invätämäntului religiös am considerat a fi si cea a practicilor liturgice unde impactul predictiei ceremoniilor, lectura legendelor apocrife, oferä pilde, modele de urmat de cätre credinciosi in viata cotidianä. 5 5 Am incercat sä definesc rolul cuväntului scris in relatia omului cu Dumnezeu, conceptia privind conditia sufletului dupä moarte si donatiile fäcute in vederea influentärii stärii acestuia, prin analiza practicilor devotionale de la nivelul pietätii populare. Astfel am cäutat sä identific prezenta sentimentului religiös in formele sale cele mai vii, in religiozitatea träitä de masele anonimé de credinciosi, in mare mäsurä diferitä de cea a dogmelor propoväduite de biserica oficialä, acea religie popularä, plinä de elemente pägäne precrestine, ce conservä masiv elementele reziduale ale unor credinte si practici foarte vechi19. 17 Doru Radosav, op. cit., p. 5. 18 Nicolae Albu, Istoria invätämäntului romänesc din Transilvania, pänä la 1800, Blaj, tipográfia „Lumina”, 1944, p. 23, in continuare Istoria invätämäntului... 19 Toader Nicoarä, Clio in orizontul mileniului trei, Exploräri in istoriografia contemporanä, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2002, p. 112. 157
