Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI- 1350 (81 %), cu tiglä - 318 (19 %) §i 2 cu trestie sau paie. Din totálul popula­­tiei de 8338 persoane, 6071 (73%) §tiau sä serié §i sä citeascä §i 8289(99,4%) §tiau ungure§te. Structura pe värste a populatiei ora§ului era urmätoarea: 3664 persoane aveau värsta Tntre 0-19 ani (44 %), 3928 persoane Tntre 20 §i 59 de ani (47%) §i 744 persoane peste 60 de ani(9 %). Dupä sex, din totálul populati­ei, 4411 erau bárbati(53 %) §i 3927 femei(47%). Dupä starea civilä, situatia se prezenta astfel: 5012(60%) - necäsätoriti, 2736(33%) - cäsätoriti, 557 - väduvi (7%) §i 33 divortati.6 О succintä prezentarea generalä a judetului Treiscaune, inclusiv a celor douä ora§e - Sf. Gheorghe §i Tg. Secuiesc- este redactatä de prefectul judetului mentionat, Tn anul 1920, la solicitarea Bäncii Nationale a Romäniei, dupä cum rezultä din urmätorul document: „Domnului Prefect al judetului Treiscaune, In dorinta de a contribui cu totii cät mai mult la ridicarea tärii noastre, atät pe täräm economic, industrial §i financiar, írni permit a Vä ruga sä binevoiti a face о ех­­punere a situatiunii orapului §i judetului DV, atät din punct de vedere comercial §i economic, cät §i al afacerilor ce s-ar putea face. Vä год а-mi comunica situa­­tiunea generalä a judetului, (...) daeä comertul a reinceput sä-§i ia aväntul din trecut. Care sunt culturile mai räspändite in judetul Dv. §i ce intinderi ocupä aceste culturi? Cäte fabrici existä in judetul Dv.; ale cui sunt, cät produc §i unde desfac produsele? Ce importantä comercialä §i economicä are ora§ul DV? In ce bran§e se lucreazä mai mult; care sunt ramurile de comert mai dezvoltate? Ce anume industrii s-ar mai putea crea in judetul Dv; ce imbunätätiri s-ar putea aduce agriculturii §i, in fine, orice veti crede ca ar fi folositor pentru ridicarea economicä a judetului Dv. Räspunsurile vä год sä binevoiti a le adresa la Banca Nationalä а Romäniei Brapov, cät mai curänd posibil. Multumindu-Vä anticipat, Vä год a primi Domnule Prefect, asigurarea distinsei mele consideratiunT 7 Räspunsul Prefectului judetului Treiscaune este urmätorul: „ Capitala jude­tului n-a avut in trecut un rol conducätor pe teren comercial §i industrial, cäci Brapovul fiind aproape, a atras о mare parte a intereselor. Fertilitatea pämäntu­­lui, nivelul inait al agriculturii din jurul ora§ului, a condus la functionarea a douä fabrici de spirt in ora§ §i altele 27 in judet, Fabrica de tesätorie „KIinger”, Fabri­ca de tutun §i alte intreprinderi industriale mai mid ...au gravitat toti cätre un centru mai dezvoltat: cätre Brapov. Altfel stä situatia orapului Tg. Secuiesc, care avänd о impräjmuire mai bogatä, avänd §i legäturi comerciale cu vechiul regat, a putut sä dezvolte о viatä mutt mai intensivä in toate privintele.(...) Proprietary arenda§i, ca §i agricultori mid luptä cu greutäti enorme, §i anume cu procurarea cerealelor necesare pentru insämäntat §i pentru hranä. Comertul a inceput, nu este insä normal din cauza abuzurilor la CFR. Sunt multe case comerciale foar­­te solide, ale cäror afaceri insä stagneazä, din cauza nesigurantei monetäre ce a fost pänä acum cu coroanele. Nivelul inalt al crepterii vitelor, stocul таге de vite, 160 000 jugäre aräturä, 70 000 jugäre fäneatä, 400 000 jugäre pädure, douä exploatäri carbonifere, in­dustria spirtului, a postavului, patru statiuni balneare, mai multe izvoare renumi­­te de ape minerale, multimea elementului romänesc, realizarea liniei ferate di­­rede prin Nehoiap cu vechiul regat - sunt elemente care asigurä о perspedivä frumoasä a dezvoltärii economice §i financiare. Bändle existente sunt toate 6 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Elemer Mezei, op. с/f., p. 284 -287. 7 Arhivele Nationale Covasna, Fond Prefecture jud. Treiscaune, dos. 1416/1920, f.1. 93

Next

/
Oldalképek
Tartalom