Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Dorel Marc: Oraşe, târguri şi identităţi culturale în perioada interbelică a judeţului Mureş. Premise şi evoluţii ale comerţului cu lemnul prin plutărit pe Mureş (1)
Marisia XXX-XXXI determinat evolutia unor raporturi psiho - sociale care au dezvoltat spiritul de solidaritate, de sacrificiu, a Tntärit coeziunea grupurilor, realizändu-se о comunicare §i о Tntelegere care depä§ea barierele de limbä, traditii, obiceiuri §i chiar unele sensibilitäti de mo§tenire istoricä. Zona Gheorgheni - Toplita a reprezentat pentru comertul lemnului pe Mure:?, punctui de pornire esential al plutelor la care s-au adäugat cele din Defileu pänä la Deda §i zona Gurghiu, centre ale practicärii acestui sistem specializat de transport, fiind pomenite nu doarTn documentele medievale, ci §i premoderne §i moderne, a§a cum rezultä, de pildä, §i din Conscriptiile Urbariale din 1785. Dupä unii cercetätori, plutäritul pe Mure§ Tn zona Gheorghenilor este atestat documentar de la 1638 4, Tnsä о serie de alte surse indirecte, precizate dupä cum aminteam §i Tn hotärärile congregatiilor §i dietelor Transilvaniei, dovedesc practicarea acestui sistem de transport §i comert. Károly Veszély, Tn Contributu la istoricul bisericii din Transilvania,5 aminte§te dupä notitele lui Ferenczy György din Gheorgheni de transports lemnelor prin plutärit pe Mure§ Tn 1638 „deoarece tumui bisericii a catolicilor din Alba lulia s-а präbu§it”. Amintim de asemenea cá prin pacea de la Karlowitz din 1699 s-а statuat ca о bunä parte a cursului Dunärii de Sus pänä Ia confluenta Tisei sä fie trecutä de la Turcia la Austria. Articolele 14 §i 15 din acest tratat reediteazä principiul libertätii de navigatie pe Dunäre, preväzändu-se interdictia oricärui régim discriminator fatä de vasele austriece navigänd fie pe Mure§ spre Tisa, fie de pe Tisa spre Dunäre. Articolul 19 al Dietei din anul 1714 stabilea cä fiecare morar putea Tncasa о polturä cu prilejul trecerii plutelor prin iazuri6 7. ín lucrarea Viata pluta§ilor din Remetea in secolul al XlX-lea7, Garda Dezső evidentiazä diviziunea socialä a mundi Tn cadrul plutäritului, care a dus la schimbäri importante Tn structura socialä a satului. Ca urmare a dezvoltärii considerabile a plutäritului, autorul face о Tmpärtire a categoriilor sociale: constructori de plute, pluta§i, intermediari Tntre pluta§i §i negustori, negustori. Aceastä categorizare era Tn raport cu situatia lor economicä din sat. Cei mai säraci erau considerati pluta§ii (dar recunoscuti mai curajo§i), iar cei mijloca§i construiau plutele; intermediarii erau väzuti ca micä burghezie Tn formare; negustorii din sat erau cei mai Tnstäriti, dar cele mai puternice pozitii le detineau negustorii din Reghin, Arad, Lipova, care erau constituiti Tn monopoluri. In prima jumätate a secolului XIX, Statut austriac permitea §i plutäritul, Tncurajänd Tnfiintarea unor asociatii, transportul fiind concesionat Tn majoritatea cazurilor particularilor dornici de cä§tig Tntr-o a§a afacere destul de riscantä. Sporesc pe apa Mure§ului numärul plutelor, care coborau Tnspre Reghin, cu lemn provenit din Muntii Giurgeu, Cälimani sau Gurghiu. Pädurile cu suprafete mai Tntinse de unde se obtineau plutele, din partea stängä a Mure§ului erau ale 4 Cf. Tarisznyas Marton, Despre plutärit in zona Gheorgheni, in anuarul Marisia , Tg. Mure§, vol. IX, 1979, p. 581 5 Ibidem, apud Károly Veszély, Erdély egyháztörténelmi adatok, Clui, 1860 6 Ibidem, p. 580 7 Garda Dezső, Viata pluta§ilor din Remetea in secolul XIX - lea, ín Acta Hargitensia, Miercurea - Ciuc, 1980, p. 94-95; Idem, Gyergyóremetei erdőmunkások tegnap es ma (Lucrätori forestieri de la Remetea), ín vol. Változó válósag (Realitatea in transformare), Bucure§ti, 1978, p. 133-138 73
