Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXI exonartexul orientalizant al bisericii Stravopoleos, ín timp ce plánul era о combinatie Tntre crucea greceascä §i basilica románé cu dezvoltare longitudinalä. Ca atare, arhitectul declara cu mändrie cä stilul §i caracterul proiectului erau autentic romane§ti, fára influente sträine.71 Una dinire cele mai surprinzätoare prezente Tn competitie a fost cea a lui Kós Károly, un arhitect transilvénean de origine maghiaré, promotor al unui stil arhitectonic de inspiratie folcloricé. Pentru proiectul séu, intitulat „Byzantion”72, Kós a ales plánul unei biserici bizantine din antichitatea tarzie, pe care l-a dezvoltat Tntr-un plan Tn cruce greacä. Potrivit cuvintelor lui Kós, sursa de inspiratie a fost „cea mai maré catedrala din lume, Hagia Sophia”.73 Structura arhitectonicä compactä a clädirii era acoperitä de о concä §i de о succesiune de semi-sfere care aminteau de exemple bizantine. Spre deosebire de alti arhitecti care preferau betonul armat, Kós §i-a propus sä utilizeze materiale traditionale, precum piatra §i cärämida pentru exterior §i marmura §i mozaicul pentru interior, „cum se poate observa §i la bisericile grece§ti din Bizant.”74 Consideränd cä biserica ar trebui plasatä „Tn dialog” cu clädirea Teatrului National, Kós a pozitionat clädirea chiar längä stradä. Aceastä variantä nu se potrivea Tnsä cu planurile episcopului, care dorea ca amplasarea catedralei sä sugereze un dialog vizual cu biserica catolicä situatä Tn piata paralelä. A§adar, „tinta” simbolicä a fost Tn mod intentionat sau nu evitatä Tn propunerea lui Kós. Victor Vlad din Timisoara a ales modelul ambitiös al unei mänästiri precedentä de „colonade, asemeni Sfäntului Petru din Roma”.75 Stilul bizantin al clädirii urma sä fie pästrat, Tn duda folosirii betonului armat ca §i material de constructie.76 Asemenea multor arhitecti, Vlad a asociat ortodoxia cu planul Tn cruce greacä §i cu cupola. De§i a sugerat cä aceasta din urmä ar trebui plasatä Tn axa sträzii luliu Maniu77, deschizänd astfei perspectiva cätre piata paralelä, arhitectul nu a speculat stabilirea unei „relatii simbolice” cu clädirea bisericii catolice. Autorii proiectului intitulat INRI78, arhitectii George Cristinel §i Constantin Pomponiu din Bucure§ti, au abordat Tn mod deschis о retoricä nationalistä, declaränd cä s-au Tnscris Tn concurs „animati de sentimente patriotice”. Anticipänd probabil competitia unor arhitecti ne-romäni, ace§tia notau cä un monument national precum catedrala nu putea fi Tncredintat decät unor specialist! romäni. Punctui forte al proiectului, Tn opinia arhitectilor, era cupola, pe care intentionau sä о plaseze Tn axa sträzii luliu Maniu, care lega Piata Cuza Vodä de Piata Unirii. Plánul lui Cristinel §i Pomponiu utiliza tot crucea greacä, cu о u§oarä evidentiere a axei longitudinale, Tn timp ce absidele laterale, de§i cu 71 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3529-921. Proiect pentru biserica catedrala ortodoxa romána din Cluj, doc. 3529/921. 72 Planurile lui Kós Károly se pästreazä ín Muzeul Catedralei. 73 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3002-921- “Descriere tehnicá a planurilor de concurs pentru edificarea unei catedrale ortodoxé ín Cluj. Motto: Byzantion, fila 1. 74 Idem, fila 2. 75 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3010-921. Memoriu tehnic cuprinzánd descrierea proiectelor de concurentá pentru zidirea catedralei Greco-ortodoxe románé din Cluj si ínaintate sub mottóul “En tuto nika”, fiiele 1-6. 76 Idem. 77 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3589-921. 78 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3588-921. 317
