Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale
Istorie О altä preocupare a edilului Emil A. Dandea s-а materializat prin crearea unei Pinacoteci a ora§ului Tärgu Mure§, Tn care arta romäneascä sä aibä о efectivä §i reprezentativä prezentä59. Ca atare, prin achizitii §i donatii s-а ajuns la о semnificativä prezentä pe simezele expozitiilor de artä. Mai mult, demersurile au facilitat diverse Tmprumuturi care au asigurat, pänä Tn august 1940, rularea expozitionalä a unor valoroase piese de patrimoniu obtinute de la muzeele din tarä. Färä a ne Tndepärta de tema propusä, fugitiv amintim cäteva din realizärile edililor perioadei interbelice, Tn domeniul constructiilor §i dotärilor care sä faciliteze buna gospodärire a urbei. S-а considerat a fi necesar un reprezentatív edificiu cu menirea de a gäzdui administratia judetului Mure§. Conform dispozitiunilor Tn vigoare, s-а procedat la lansarea unui concurs care sä desemneze60 pe viitorul proiectant. Proiectele participantilor au fost atent analizate de Consiliul Tehnic Superior din cadrul Ministerului Lucrärilor Publice care a desemnat cä§tigätorpe arhitectul Eugen I. Grossu61 62. La 14 septembrie 1936, a avut loc solemnitateaé2 a§ezärii pietrei fundamentale a viitorului Palat al Prefecturii judetului, de fapt al Primäriei ora§ului. Lucrärile de edificare au fost declan§ate Tn anui 1938, constructia fiind terminatä, Tn 1940, la ro§u. Dupä septembrie 1940, régimül hortist a dispus Tnläturarea aspectului fatadei evocänd epoca romäneascä, procedänd la suprimarea arcadelor unde se afla loggia de la etaj. Urbanistic, edificiul primäriei Tnchide armonios ansamblul arhitectonic realizat la Tnceputul secolului XX Tn zona centralä a ora§ului. Prin amplele interventii, din anii 1991-1993, clädirea a recäpätat Tnfäti§area din proiectul original, constructia etalandu-§i astfel caracteristicile neobrancovene§ti. Dezvoltarea ora§ului reclama ca prioritara buna asigurare a apei potabile. Studiile Tntreprinse au condus la adoptarea unor mäsuri care vizau termene apropiate dar §i Tn perspectivá. Ele au fost supuse atentiei63 Consiliul Tehnic Superior din cadrul Ministerului Lucrärilor Publice. §i problemele spirituale au retinut atentia. Astfel au fost declan§ate lucrärile menite a Tnzestra ora§ul cu douä monumentale catedrale pentru cultui Ortodox §i cel Greco Catolic. Pentru Catedrala Ortodoxé, s-а actionat Tncä din 1907, procedändu-se la strängerea de fonduri. Dupä Primul Räzboi Mondial, problema s-а acutizat, impunänd declan§area etapelor care sä aibä finalitate prin darea Tn folosintä a noului läca§. Au concurat pentru proiectarea läca§ului arhitectii: Victor Vlad64, anii Diktatului de la Viena, ín:,,Angvstia”, Sfäntu Gheorghe, Muzeul Spiritualitätii romäne§ti, vol. I, 1996, p. 231-239. 59 Catalogul Pinacotecii municipiului Tärgu Mure§, Tntocmit de pictorul Aurel Ciupe, custode al muzeului, Tn anul 1934; Primäria orafului Tärgu Mure§ - Palatul Culturii, Catalogul Pinacotecii, a doua editie, 1939, Tärgu Mure§. 60A.N.-D.A.N.I.C., fond M.L.P, Consiliul Tehnic Superior, inv. 1354, dosar 1449/1937, proiect pentru constructia Palatului Administrativ al judetului Mure§, Jurnal 27. Concurs 1935, premiul I lucrarea cu moto „Unirea” = arhitectul Eugen I. Grossu. Proiectul initial a fost completat conform cerintelor prefecturii. 61 Vezi Tablóularhitectilor .... 1937, p. 6. 62 Ghid pentru vizitatorii municipiului Tärgu Mure§, cu un scurt istoric, 1936. 63 A.N.-D.A.I.C., fond M.L.P, Consiliul Tehnic Superior, inv. 1354, dosarele 1453; 1454; 1455; 1456/1937, proiect pentru alimentarea cu apä a ora§ului Tärgu Mure§, jurnal nr. 38 vol. I-IV. 64 Pentru viata §i activitatea lui Victor I. Vlad, vezi: Paul Constantin, Dictionarul universal al arhitectilor, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986; A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819 , dosarele 266
