Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale
Istorie ín succesiunea prioritätilor s-а inseris preocuparea pentru cinstirea memoriei lui Avram lancu. Faptul cä aici T§i realizase practica juridica §i cä aid avusese posibilitatea sä cunoascä fanatismul celor care, ín martié 1848, revendicau incorporarea Transilvaniei Ia Ungaria, ignoränd drepturile majoritätii constituitä de romäni, l-а determinat a porni spre plaiurile natale pentru a se alätura celor deci§i a apára drepturile §i a inlätura noul pericol la adresa simtirii romane§ti. Acestea erau argumentele care reclamau о prezentä perenä a unui simbol evocator. Clujul se lansase §i el in actiunea46 de a dobándi un asemenea simbol. Ajunsese sä desemneze pe artistul modelator al unui monument cu statuie ecvesträ §i basoreliefuri, in persoana lui 1.1. Dimitriu-Bärlad. Artistul reu§ise sä §i modeleze componentele, cänd, о atentä analizä financiarä a posibilitätilor clujenilor a determinat renuntarea la acest obiectiv, pentru a putea continua lucrärile la Catedrala Ortodoxä. A fost momentul, cänd edilii din Tärgu Mure§ au preluat cele preconizate pentru Cluj. A§a s-а ajuns la definitivarea componentelor, la receptia in stadiul de piese turnate in gips. Dupä avizarea componentelor sculpturale s-а reu§it ca in primele luni ale anului 1927 sä fie inaintate spre turnarea in bronz la firma47 V.V. Rä§canu48 din Bucure§ti §i ulterior aducerea la Tärgu Mure§ §i amplasarea in fórul public in centrul ora§ului,49 pe esplanada dintre cele douä catedrale Ortodoxä §i Greco-catoiicä. Monumentul50 a fost dezvelit la 10 mai 1930, in cadrul unei ample solemnitäti. Discursurile au contribuit la evocarea lui Avram lancu §i a profundelor semnificatii pentru viitorime. La momentul raptului teritorial impus Romäniei prin Dictatul de la Viena, printre valorile evacuate s-au aflat §i cäteva din monumentele51 cu care fusese inzestrat fórul public din Tärgu Mure§, prevedere salvatoare, soarta celor neevacuate fiind la discretia fanaticilor dezläntuiri distrugätoare. Revenind la creatiile sculptorului loan Schmidt - Faur, amintim cä este totodatä §i autorul Monumentului cu bustul §i basoreliefurile evoeänd pe Alexandru Papiu Marian, lucrare amplasatä in fata clädirii Colegiul „Alexandru Papiu Marian” din Tärgu Mure§. La 7 martié 1927, Comitetul §colar al liceului „Alexandru Papiu Marian” din Tärgu Mure§ se adresa52 M.C.A adueänd la cuno§tintä initiativa de a ridica, cu prilejul implinirii a 100 de ani de la na§terea lui Alexandru Papiu Marian §i a 50 de ani de la moarte, un bust intru cinstirea memorie sale. Solicita in acest sens о alocatie bugetarä de 100.000 lei, urmänd ca circa 100.000 lei sä fie strän§i prin subscriptie publicä in judet. Lucrarea urma sä fie gata in 46 Paul Abrudan, op. cit.,p. 95, 102, 110-112. 47 A.N.-D.A.I.C., fond V.V. Rä§canu T2/1. 48Pentru viata §i activitatea lui Vasile V. Rä§canu, vezi Virgiliu Z. Teodorescu, Contributii la istoricul turnätoriilor artistice in metal din Romania, in: „Muzeul National”, vol. X, Bucure§ti, 1998, p. 181-188. 49 Ghid..., p. 7,10. 50 „Universuf, Bucure§ti, anul XLVIII, nr. 106, 14 mai 1930, p. 1, fotografie realizatä Tn ziua dezvelirii monumentului Avram lancu. Längä monument autorul, sculptorul I. Dimitriu-Bärlad; Ghid...p. 36, monumentul Avram lancu, realizator Dimitriu Barbu - Bärlad, 1926; A.N.-D.A.N.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 68/1937, f. 44, 45: la Tärgu Mure§ statuia ecvesträ Avram lancu bronz 3,25 m., piedestalul 4 m., §i 2 mari basoreliefuri amplasate Tn casetele laterale ale piedestalului, bronz, lucrare modelatä Tn anii 1925-1926 de I. Dimitriu-Bärlad, coständ circa 1.500.000 lei; Fototeca Combinatului Poligrafic Casa Scänteii, cli§eele 4.016; 3.909: monumentul Avram lancu, din Tärgu Mure§. 51 „Calendarul Universul 1941”, Bucure§ti, p. 202, la 10 septembrie 1940 statuile Avram lancu §i Sentinela Romána de la Tärgu Mure§ au fost evacuate la Turda; Paul Abrudan, op. cit., p. 116: mäsurile luate Tn 1940 pentru salvarea de la Tärgu Mure§ a statuii eevestre Avram lancu, a statuii Santinela Romána. Citeazä „Curentul”, Bucure§ti 13 septembrie 1940, care a informat cititorii cä statuia Avram lancu a fost Tndreptatä spre Cämpeni, iar Santinela Romána la Turda. 52 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. .... dosar 93/1927, f. 7-8. 264
