Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Virgil Pană: Consideraţii privind patrimoniul imobil al oraşelor transilvănene în primul deceniu după Marea Unire. Situaţia oraşului Tărgu-Mureş
Istorie centrelor urbane. Ca urmare a exproprierilor terenurilor extravilane, exact cänd se punea problema sistematizärii §i a dezvoltärii dupä principiile urbanisticii moderne, li se luase ora§elor posibilitatea de a Tnfiinta diferite a§ezäminte de interes general, prin schimburi de terenuri (Tn ora§ul Tg. Mure§, de exemplu, fiind arhipline toate cimitirele confesionale, se simtea lipsa urgentä a Tnfiintärii cimitirului comunal, pe locuri adecvate din punct de vedere topografic, geologic etc.). In urma exproprierii terenurilor extra §i intravilane, ora§ele au fost puse Tn imposibilitatea de a-§i putea fixa plánul de dezvoltare §i sistematizare, deoarece locurile de case au fost atribuite fára nici о regula urbanisticá, doar Tn functie de situarea terenurile expropriabile. Locurile centrale, destinate pentru edificii publice, ín cele mai importante ora§e, au fost expropriate §i destinate ca loturi pentru case. ín felül acesta, vatra ora§elor, fára nici о idee urbanisticá, s-а extins ín diferite directii, contrare cerintelor §i intereselor generale, ignorändu-se trasarea strázilor §i utilitátile aferente (retelele electrice, apa §i canalizarea), creerea parcurilor §i pietelor etc. ín urma exproprierii averilor intravilane, ora§ele au fost lipsite de terenurile destinate edificiilor publice §i altor a§ezáminte urbane, al cáror plasament ar fi fost, ín mod firesc, Tn zóna centralá. ín Tárgu-Mure§, de exemplu, íntre altele, a fost expropriat páná §i terenul apartinátor curtii primáriei, loc destinat pentru continuarea edificiului §i pentru edificarea cazármii, magaziilor §i altor a§ezáminte pentru pompieri §i serviciul de ambulantä, care, se aflau adápostite, ín mod temporar §i neíncápátor, ín cládirea primáriei §i ín ni§te baráci cu caracter provizoriu rámase din rázboi, edificate pe locul care fusese expropriat. S-а mai expropriat, íntre altele, terenul tárgului de fán, al unui pare §i al unei piete de zarzavaturi. De retinut este §i faptul cá toate aceste terenuri fuseserá achizitionate íntre anii 1908-1912 pe calea exproprierii administrative, pentru scopuri edilitare bine determinate. ín anul 1927, a fost promulgatá о lege prin care ora§ele erau obligate de a puné la dispozitia ofiterilor decorati cu ordinul “Mihai Viteazul”, locuri de casá ín suprafata de 500 m2.8 ín aceastá situatie,urbea a recurs la cumpárarea terenului necesar pe baze de oferte. Momentul s-а dovedit cum nu se poate mai prielnic pentru 4 ímproprietáriti, toti demnitari §i persoane de conducere, care, au oferit ora§ului spre ráscumpárare, pe sume enorme, loturile lor de case, dobándite prin ímproprietárire din terenul expropriat din curtea primáriei. Prin anii 1923-1924, Ministerul de Interne a ordonat punerea ín aplicare a légii din 13 octombrie 1921, relativá la índreptátirea ora§elor de a distribui, ín conditiile légii, loturi de case pentru functional, invalizi de rázboi etc., atunci cänd ín ora§ul Tg. Mure§ nu mai rámásese nimic din terenurile sale extra §i intravilane de care fusese deposedat prin expropriere. Faptul demonstreazá cá Ministerul de Interne nu cuno§tea situatia ora§elor transilvánene, iar legiuitorul, la rándul sáu, a uitat cá tot ín acela§i an §i ín acela§i parlament a adus ambele aceste légi: legea pentru reformá agrará §i legea amintitá, din 13 oct. 1921, una ín contrazicere cu cealaltá. ín aceastá conjuncturá, pentru realizarea intereselor sociale, economice culturale etc., ín lipsa terenurilor extra §i intravilane de care duceau lipsá pentru realizarea acestora, ora§ele erau nevoite sä recurgá la reímpropriaLegea pentru improprietärirea ofiterilor decorati cu ordinul „Mihai Viteazul” mai prevedea §i Tmproprietätirea celor din Ardeal cu 25 de iugáre §i cu 25 ha. a celor din celelalte provincii (vezi M.O., nr. 105/15 mai 1927) 224
