Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ionela Simona Mircea: O cercetare a anilor '30. Marian Sasu, revizor şcolar, despre învăţămăntul primar din judeţul Alba între anii 1919-1930
Marisia XXX-XXXI ponibilizati in urma refuzului lor de a depune jurämäntul de credintä fata de Románia. De§i nu avea local propriu, ín cadrul §colii de ucenici industriali cursurile erau tinute ín localul §colii primäre de stat de cätre invätätorii acéléi §coli. In Abrud functiona, de asemenea, §i §coala medie de stat pentru báieti, preluatä de cätre románi dupá 1918. ín functiune §i íntretinute de stat erau §i douä grädinite de copii, una cu un local propriu, condusä de educatoarea Elena Tabakovits, cealaltä íntr-o clädire inchiriatä, condusä de educatoarea Margareta Fejér35. §coala primarä particularä de fete a Reuniunii femeilor románé din Abrud dispunea de о clädire din piaträ §i cärämidä, cu etaj, cu douä sáli de clasä §i locuintä corespunzätoare pentru douä invätätoare. La fnceputul anului 1919, insä, aceastä §coalä nu functiona pentru cä invätätoarea Hortensia Moldovenescu trecuse cu eleve cu tot la §coala primarä romänä de stat, iar а doua invätätoare, Maria Buce§an, trecuse Ia §coala medie particularä de acolo. Din 1919 au fost incadrate aici Minodora Danciu36, Margareta Mihäilescu37, Maria Ciura38, Maria Maioreanu39, Veturia Balomiri40. La 1919 nu mai functionau §coala primarä greco-orientalä romänä §i §coala primarä greco-catolicä romänä, de§i, ambele §coli aveau in dotare cäte о clädire din piaträ, in stare foarte bunä, cu salä de clasä §i locuintä pentru invätätor, fo§tii elevi ai acestor §coli fiind orientati spre §coala primarä romänä de stat. A§adar, la Abrud, dupä 1919, §colile au fost grupate intr-o sectie romänä §i una maghiarä fiind §coli de stat §i §coli confesionale (reformatä §i maghiarä). La Aiud41, ora§-re§edintä a judetului Alba pänä in 192542, dar care-§i mentine practic aceastä calitate pänä in 1929, unde träiau 8108 persoane (dintre care 1954 romäni, 5604 maghiari, 103 germani, 437 evrei, iar restul de alte nationalitäti), conform primului recensämänt fäcut dupä Marea Unire, functionau 10 §coli §i douä grädinite de copii43. Cele douä grädinite pentru copii mid s-au bucurat de prezenta a 3 educatoare: Irina Takáts, Estera László §i Etelca Sáss. ín cadrul §colii primäre de stat pentru bäieti, situatä in strada Unirii, i§i desfä§urau activitatea 6 invätätori: loan Kövér (director), §tefan Veres, Eugen Ki§, Vasile Turóczy, Etelca Kis näscutä Szilágyi, Paraschiva Barcsay44. La §coala primarä de stat pentru fete, situatä in piata Regele Ferdinand, i§i desfä§urau activitatea 8 invätätoare: Amalia Sebestyén näscutä Toth, Elena 35Marian Sasu, op. dt., p. 38. (IMumele acestora sunt mentionate Tn Registrul evidentei §colilor primäre urbane §i rurale....) 36intre 1919-1921 §i 1923-1925 (conform Registrului evidentei §coliiorprimäre urbane §i rurale ...) 37in 1924 se transferä la Ploie§ti (conform Registrului evidentei §colilorprimäre urbane §i rurale ...) 38incadratä din 1928 (conform Registrului evidentei §coiiior primäre urbane §i ruraie ...) 39incadratä din 1928 (conform Registrului evidentei §colilor primäre urbane §i rurale ...) 40incadratä din 15 octombrie 1921 (conform Registrului evidentei §colilor primäre urbane §i rurale ...) 41Date despre personalul didactic din invätämäntul primär din Alba lulia, ín perioada 1919-1930, sunt prezentate la Serviciul Judetean Alba al Arhivelor Nationale, Fond: Inspectorat §colar al Judetului Alba, nr. 45, inv. 87, dosar 17/1918, Registrul evidentei §colilorprimäre urbane §i rurale ..., foaia 9-23 42Conform Légii unificärii administrative din 14 iunie 1925 43Marian Sasu, op. cit., p. 39-42. 44Ibidem, p. 39. 197
