Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Istorie Schimbärile de dupä 1919 au fost numeroase Tn Banat, mai cu seamä Tn arealul celui montan, sudic, recunoscut din secolele premergätoare pentru bogätiile sale, fie cä erau ale subsolului, fie cele agro-forestiere, fie cele de economie a transportului cänd este vorba de Dunäre. Din päcate studierea lor pe plan istoric a fost mai putin Tn atentia speciali§tilor, pentru zona clisureanä mai cu seamä, iar materialele existente sunt mai putin prezente Tn sintezele zonale, Tncepänd chiar cu cele bänätene, unde predominantä este viata pe multiplele sale planuri din zona nordicä §i centralä mai ales §i aproape trecutä cu vederea cea sudicä, dunäreanä, ca sä nu spunem de cele nationale, lar aspectui s-a accentuat dupä reTmpärtirea administrativ-teritorialä din 1968, cänd, odatä cu Tncheierea activitätilor Grupului de cercetäri complexe „Portile de Fier” al Academiei Romäniei, zona Or§ova-Svinita, alipitä Mehedintiului, a fost aproape complet trecutä cu vederea1 latä de ce modesta noasträ contribute de azi vine sä puncteze unele dinire aceste aspecte ale zonei, din primii ani interbelici, Tntr-un context al unei sesiuni §tiintifice de amploare cum este cea de aid, de Ia Tärgu Mure§. Momentul armistitiului care marca Tncheierea primului räzboi mondial, semnat Ia 11 noiembrie 1918, a gäsit Banatul Tn plinä ocupatie särbeascä, dupä о perioadä de haos din mai multe localitäti: astfei datoritä vidului de putere din zilele care au premers armistitiul, la Moldova Veche, Tn ziua de 1 noiembrie, la ora 16,00, Hie Mitrovici, Rada lovanovici, N. Moisilovici §i Gheorghe Gheorghevici - omorändu-l pe notarul de etnie evreiascä Kugel, pe motivul cä acesta, Tn anii räzboiului „a §icanat §i persecutat femeile rämase acasä”, N. Miloni a vrut sä-l degradeze pe generálul Petru Milivoievici fiind retinut de populate, iar Jifco Obretcovici l-а pälmuit pe főstül säu Tnvätätor, Alexandru Stoiadinovici. Tot atunci, la Moldova Nouä a fost devastatä magazia gaterului de aid, populatia devaständ 12 vagoane de cherestea 2. Instalarea armatelor särbe pe teritoriul - care, conform tratatului din 4/17 august 1916 dintre Romania §i tärile Antantéi, urma sä intre Tn componenta Romäniei ReTntregite, granita de sud-vest a acesteia urmänd ca dupä räzboi sä fie stabilitä pe Dunäre §i Tn continuare pe Tisa, läsänd Serbiei un spatiu de protectie Tn jurul Belgradului de 50 km. - a fost un pas spre alipirea Tntregii provincii noii Jugoslavia särbii dorind ca la Tnceperea Conferintei päcii sä punä mahle puteri Tn fata unui fapt Tmplinit: detineau Banatul. Ocuparea särbeascä a Banatului se baza pe conventia militarä de la Belgrad din 31 octombrie/13 noiembrie, care nu mai respecta tratatul din 4/17 august 1916 - la Tncheierea cäruia, de altfel, Serbia nici nu avusese vre-un reprezentant - un nou tratat, a Tnceput la 9 noiembrie 1918 cu ora§ul Biserica Albä, a continuat apói cu Bazia§ul3 §i tot atunci ocupä Or§ova cu un deta§ament de 20 de soldati, patru comitagii, toti sub comanda unui sublocotenent. De§i localnicii i-au primit ca pe ni§te eliberatori, ace§tia, pentru a se cantona, au ocupat sediul preturii, au introdus starea de urgentä, intrarea §i ie§irea din ora§ fäcändu-se dar cu о autorizatie specialä eliberatä de ei. Atmosfera a devenit aici, ca §i-n toate celelalte párti ale Banatu-1 Singurele studii care au avut mereu in vedere acest spatiu, ca apartinänd sud-estului sau sudului Banatului au apärut Tn cadrul Comisiei de Istorie a Ora§elor din Romänie; cäteva tendinte de lucräri, mai cu mult cu caracter turistic, se dovedesc a fi departe de ceea ce a insemnat istoria acestor locuri. 2 Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii, Tipográfia Weiss, Oravita, 1938, p.177, 203. 3 La Bazia§, anterior acestora, intraserä in trecere, la 30 octombrie 1918, trupe franceze de marocani [Alexandru Moisi, Monografie Clisurii..., p.133.]. 182
