Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Gabriela Ana Juan: Şcoala şi comunităţe urbane din Banatul Montan în perioada interbelică
Marisia XXX-XXXI §coala §i comunitätile urbane din Banatul Montan Tn perioada interbelicä * Gabriela Ana JUAN The School and the Urban Communities in the Mountainous Banat during the period between the Two World Wars Abstract The Mountainous Banat integration within the Great Romania и/as prepared from the previous decades through the development of various forms of learning and through the contribution of teachers together with the local dwelling sons, who became either frontier guards or priests. During the first years of the third decade in the past century, the achievement of the Great Union meant the overtaking of difficulties generated by the lack of teachers, school materials and other necessities. All these hardships were exceeded through the efforts made by the local communities, especially those made by certain local chiefs or with the help of outsiders. The special schools (vocational or economical ones) ensured the necessary teachers required by the development of the established economical branches (Re§ita) or for new ones (Or§ova). Also, the national culture was promoted through different activities within the local communities from the majority of towns such as Bäile Herculane, Caransebe§, Moldova Nouä, Or§ova, Re § it a and others, thus the teachers and their pupils becoming the main promoters of the local cultural life* Integrarea Banatului Montan la Romania Mare, pregätitä din deceniile anterioare prin dezvoltarea diferitelor forme de invätämänt §i prin contributia cadrelor didactice, aläturi de fii ai locului ce Tmbräcaserä uniforma gränicereascä sau preoti, a Tnsemnat depä§irea, dupä Tnfäptuirea Marii Uniri de Ia 1 Decembrie 1918, mai precis Tn primii ani ai deceniului frei al secolului trecut, a unor greutäti unei multitudini de situatii, printre care lipsa de cadre didactice §i de materiale §colare, dar §i participarea Tn rändul comunitätilor lor Ia actiuni de alfabetizare §i Tnvátare a limbii románé de cätre angajatii de stat §i Ia promovarea, pe multiple planuri, a culturii nationale. Problema cadrelor didactice a fost una dintre primele manifestate, mai cu seamä cä Tnvätämäntul Tncepuse sä fie maghiarizat Tncä dupä 1868 ín §colile germane, iar prin aplicarea légii Apponyi s-а generalizat1, majoritatea cadrelor din multe §coli venind din alte spatii ale Imperiului austro-ungar. Nu este, deci, surprinzátor faptul cá о serie de oameni de la catedrä, maghiari sau de alte nationalitäti, originari din spatii central-europene, au preferat, odatä cu desträmarea Imperiului austro-ungar §i perioada de incertitudine politicä a teritoriilor bänätene, sä se Tndrepte spre locurile lor de ba§tinä, a§a cum, in sens invers, s-a Tntämplat cu dascäli originari din chiar Banatul Montan, care, trimi§i sä profeseze Tn perioada dualistä spre locuri mai depärtate, au revenit pe meleagurile lor natale. Mai cu seamä cä situatia financiarä a cadrelor didactice devenise ana' Traducerea rezumatelor in limba englezä a fost fäcutä de profesorii Nuti Rusu §i Radu Rusu de la Liceul „Traian Lalescu” din Or§ova, cärora pentru solicitudinea doveditä le multumim §i pe aceastä cale. ]1918 la Romäni - Documentele Unirii, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti 1983-1989, vol.1, doc.159, p.595; Alexandru Ghi§a, Convorbiri romäno-ungare la sfär§itul primului räzboi mondial - tratativele de la Arad dintre Consiliul National Román §i Consiliul national Ungar, 13-14 noiembrie 1918, in „Banatica”, 13, II, Re§ita, 1995, p.359. 171
