Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI

In anul 1922, Tn administratia judeteanä lucrau 71 functionari, dupä cum urmeazä: 25 la Prefectura jud. Treiscaune, 13 la Sedria orfanalä, 11 la Pretura Sf. Gheorghe, 10 la cea de la Tg. Secuiesc, 7 la Covasna §i 5 la Aita Mare. Murvay Andrei era subprefect, Grigore Pältineanu, primnotar I, Poparadu loan conducea Sedria orfanalä, Dr. Vicentiu Rauca era pretor la Sf. Gheorghe, Andra§y Albert la Tg. Secuiesc, Baternay Alexandru la Covasna §i Nicolae Rämbetiu la Aita Seacä. Conditia functionarului roman din fostele scaune secuie§ti, nu era una de loc u§oarä. De aceea apar primele solicitäri de acordarea unor stimulente functionarilor publici, pentru desfä§urarea activitätii Tntr-un mediu specific. In acest sens, in anul 1921, Prefectul judetului Ciuc, Tnainteazä Ministrului de Interne, urmätoarea solicitare, avänd ca obiect “acordarea unui adaos special pentru functional románi din Secuime”. “Starea deplorabilä §i miseria in care se aflä azi functionarii publici - se spune in documentul mentionat - este in general cunoscutä §i nu trebuie din nou ilustratä cu exemple: Salariile nu ajung nici pentru trebuintele alimentarii, nu-i rämäne functionarului altceva de fäcut, decät sau sä nu se hräneascä corespunzätor, ca sä se poatä imbräca, sau sä se imbrace corespunzätor §i sä nu se poatä hräni. Mai existä §i a treia posibilitate: functionarii plätiti necorespunzätor sunt expu§i a cäuta cä§tiguri incompatibile cu oficiul §i direct contrare intereselor de serviciu. Fäcänd aceste constatäri care se referä Ia functionari publici de pretutindeni, cad greu in cumpänä cänd privesc pe functionari romäni din judetele cu populatie sträinä. Dacä nu sunt in stare a se imbräca corespunzätor, sunt expu§i dispretului publicului sträin, care §i a§a este aplicat a batjocori tot ce e román, lar dacä recurg la cä§tiguri incompatibile cu serviciu, sau chiar la cä§tiguri nepermise, nu se compromit numai pe sine insu§i da compromit prestigiul tuturor functionarilor romäni. Functionarii romäni din judetele cu populatie sträinä in special in judetul nostru, pe längä misiunea de functionar cinstit, mai au §i altä chemare §i anume de a cä§tiga prin tinuta socialä autoritatea functionarului roman, prin aceasta autoritatea statului roman, cu atät mai värtos, fiind cä populatia sträinä este aplicatä a judeca functionari romäni de inferiori fatä de functionarii statului maghiar, care in urma atributiunilor ce aveau duceau rot conducätor in societate .Luänd in considerare expunerile in§irate, consider pe deplin justificatä cererea се о adresez prin aceasta, §i anume sä binevoiti a veni intrajutor acestor functionari prin acordarea unui adaos special dupä salar dändu-le astfei posibilitatea, de a träi in mod cinstit din salar §i de a pástra cinstea §i demnitatea de functionari romäni’.36

in cererea inaintatä Ministrul Industriei §i Comertului, de cätre Prefectura judetului Treiscaune, prin care se solicitä, piele, pänzä §i postav, pentru imbräcämintea §i incältämintea functionarilor judetului Trei Scaune, printre altele se spune: “Nu exagerez cänd amintim cä de§i suntem in numär foarte redus intre streini care formal ne boicoteazä numai unde li se dä ocaziunea, am fost §i suntem neglijati de sprijinul material cel meritäm pentru activitatea §i serviciile cele prestäm cu devotament"37.Íntr-un memoriu, din anul 1921, al functionarilor judeteni din Sf. Gheorghe, se solicitä sprijin in aprovizionarea cu alimente: ”Astäzi insä in ora§ui nostru negustorii (evrei) posibil cä au ascuns aceste articole deoarece §i mai cu seamä fäina aproape numai pe ascuns se poate cäpäta §i cu

36 Ibidem, dos. 634/1922, f.13.

37 Ibidem, dos.701/1920, f.1.

101