Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
Etnografie 75 PIESE DE MOBILIER DIN COLECTIILE MUZEULUI ETNOGRAFIC REGHIN. LÁZI DE ZESTRE Florin BOGDAN Lemnul a constituit, incä din cele mai vechi timpuri - aläturi de metal §i de ceramicä - principala materie prima utilizatä de om pentru confectionarea diferitelor obiecte necesare asigurärii traiului zilnic. Daca din metal se fäceau de obicei armele, iar din lut se realizau blide, farfurii, cäni sau cancee, lemnul a constituit materia prima pentru realizarea locuintelor §i a anexelor gospodäre§ti sau instalatii tehnice, a unor obiecte de dimensiuni mai mid, dar §i a unor piese de dimensiuni mai mari, in general piese de mobilier. Dupä cum am arätat in rändurile anterioare, lemnul a fost materiaprimä utilizatä pentru realizarea pieselor de mobilier, Transilvania ca §i spatiu geografic oferind din bel§ug aceastä materie prima, creändu-se astfei un climat favorabil dezvoltärii me§te§ugurilor specializate in prelucrarea lemnului in general §i a celor specializate in realizarea pieselor de mobilier in special. In aceastä categorie a pieselor de mobilier putem vorbi despre piese de mai multe tipuri: scaune (simple sau cu spätar), mese, lavite canapeie, paturi, diferite tipuri de polite, dulapuri sau läzi, prezente toate in colectia de mobilier a Muzeului Etnografie din Reghin. In rändurile care urmeazä dórim sä ne ocupäm de aceastä ultimä categorie, cea a läzilor §i a reprezentärii acestora in colectia pieselor de mobilier a muzeului reghinean. In simbolistica popularä, lada de haine fäcea parte din zestrea fetelor in ea fiind pusä parte a zestrei propriu-zise, fiind menitä sä garanteze asupra härniciei fetei §i a märimii zestrei acesteia1, de multe ori - in unele zone ale tärii - aceasta fiind cumpäratä chiar de viitorul mire* 2. Initial realizate doar din lemn §i decorate prin crestäturi §i incizii, läzile de zestre incep sä primeascä un aspect §i mai artistic odatä cu pätrunderea caracteristicilor artei säse§ti din Transilvania3. Astfel, incä din secolul al XVII-lea avem mentiuni documentare despre §coli de picturä a mobilierului, bine-cunoscut este cazul ora§ului Sighi§oara unde exista о §coalä pentru tämplari, sculptori §i pictori 'Viorica Tätulea, Mobilierul färänesedin Oltenia, Ed. Sport-Turism, Bucure§ti, 1989, p. 35. 2 Simion Florea Marian, Nunta la romäni, editie de Teofil Teaha, loan §erb, loan Ili§iu, Ed. Grai §i suflet - Cultura nationalä, Bucure§ti, 1995, p. 400. 3 Paul H. Stahl, Me$terii tärani romäni §i creatiile lor de artä, Ed. Enciclopedicä romána, Bucure§ti, 1969, p. 39
