Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Muzeologie, proiecte, pedagogie Muzeală
Etnografie 425 infrastructuralä de legäturä cu Apusul, arterä economicä de prima importantä. Ca despre о salvare economicä a celor rämase in urmä fatä de cele dezvoltate. 3. Färä discutii publice In discursui ecologic se accentuazä efectele negative: peisajul unitar este täiat in douä, sistemul ecologic va fi grav afectat. Din cele douä autosträzi, care traverseazä partea de nord §i de sud a Transiivaniei, s-ar putea reabilita reteaua de drumuri а 3000 de localitäti rurale. Este adevärat, cä intr-o zonä de 40-60 kilometri längä autostrada, economia se va dezvolta - dar numai acolo. Degeaba sunt construite autosträzile, dacä nu sunt legate de о retea performantä de cäi secundare. §i in sfär§it: nu existä discutii publice despre efectele, fie eie pozitive sau negative ale autosträzilor asupra regiunilor, localitätilor. Autostrada, ca un dar dumnezeiesc, de la un an la altul, va exista - §i populatia va trebui sä о primeascä intr-adevär ca un dar: acomodändu-se efectelor produse, färä comentarii, färä criticä. 4. Douä comune pe traseul autosträzii Cercetarea unui fenomen foarte complex, cum este „fenomenul construirii autosträzii" are nevoie de la faza conceptualizärii de clarificarea terminologiei, de problematizare, de intrebäri. Deocamdatä räspunsurile sunt putine §i partiale. Tranzitia - deocamdatä la nivelul promisiunilor §i a§teptärilor - intre a nu avea §i a avea autosträzi a inceput. Se cautä configuräri sociale. Sociologul Lazär Vläsceanu scrie: „§tim foarte bine cä in cel mai bun caz, in istorie se pot face predictii despre trecut. Cele despre viitor sunt simple fictiuni, in maré parte utopiste §i nu neapärat realiste, care pot ajuta eventual la elaborarea unor politici, dar in nici un caz la realizarea cu certitudine a unor anumite moduri de configurare socialä. Configurärile sociale deja realizate pot deveni ele insele tinte ale unei traiectorii a dezvoltärii proiectate, färä sä ne a§teptäm insä la о realizare sau implementare aidoma lor. Ca atare, tranzitia ре о traiectorie este ori construitä teoretic sub forma unor descried sau explicatii ale mecanismelor specifice schimbärilor sociale, ori proiectatä sub forma unui model de dezvoltare in care о tintä deja configuratä este luatä ca referintä, iar mecanismele institutional de realizare sunt planificate in vederea aplicärii unui menegement al schimbärii." (Vläsceanu 2007:80.) Tinta noasträ deja configuratä: modernitatea (exprimatä in cazul nostru prin infrastructura rutierä) din tärile occidentale. Urmeazä managementul schimbärii. Urmeazä fenomenul definit cu un terminus atät de preferat de noi, dar care este atät de neclar in conditiile noastre: impactul.
